Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] „Președinte” nou la Tiraspol.…

[sondaj] „Președinte” nou la Tiraspol. Mai bun, mai rău?

Rusia are un nou guvernator pentru enclava separatistă din Transnistria. În urma pretinselor alegeri prezidenţiale de duminică, fostul şef al administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a pierdut partida cu generalul de miliţie Vadim Krasnoselski,  exponentul grupului de afaceri Sheriff, în ultimii ani preşedinte al aşa-zisului soviet suprem din Transnistria, sprijinit electoral, duminică, de partidul pro-prezidenţial din Rusia „Edinaia Rossia”. Va fi Krasnoselski un altfel de guvernator decât Smirnov sau Șevciuk? Va fi un altfel de „partener de dialog” cu Chișinăul? La ce să ne așteptăm? 

Şevciuk a plecat, a venit Krasnoselski. Ce va urma?

Mihail Dârul, pensionar, Dubăsari

Personal nu am mers la alegeri din 1992, de când e ruptă Transnistria de la R. Moldova, pentru că indiferent cum votează omul simplu, ei totuna fac aşa cum le convine. Dar parcă în dreapta Nistrului nu e tot aşa? Dacă nu era aşa, de ce a ajuns Maia Sandu la Curtea Constituţională? Marea noastră problemă, a celor care suntem în stânga Nistrului, ştiţi care-i? Că pe noi nu ne aude nimeni la Chişinău. Iar cei care vin de la ONU, de la Consiliul Europei sau din ambasadele străine şi ajung în Transnistria stau de vorbă cu cei de la Tiraspol, dar nu vin să se întâlnească şi cu lumea simplă, că aceasta suferă, nu miniştrii şi preşedinţii. Politica trebuie să țină cont întâi de toate de nevoile oamenilor. Personal nu cred că Krasnoselski va face altfel de politică decât Şevciuk. Transnistria fără R. Moldova nu poate exista. Dar între R. Moldova şi Rusia, Krasnoselski va alege Rusia.

Ecaterina Mardarovici, Clubul Femeilor 50×50

De Krasnoselski nu va depinde nimic, tot așa cum nu a depins nici de ceilalți doi. Rusia va căuta să păstreze și mai departe Transnistria cu același statut de mină sub R. Moldova, pentru a ne putea șantaja și forța să ajungem sub controlul ei. Mai ales că avem acum și la Chișinău un președinte de aceeași factură, prorus. Nu va fi Krasnoselski altfel decât Smirnov sau Șevciuk. Nu are de unde, pentru că este din aceeași ”matcă” și este pus să slujească aceleași interese ale Rusiei. Ce a declarat Krasnoselski la prima conferință de presă? Că va opta pentru separarea Transnistriei de R. Moldova și alipirea ei la Rusia. S-a așteptat cumva cineva că va fi altfel? Cred că noi trebuie să ne batem capul acum de ceea ce se întâmplă în dreapta Nistrului. Să nu admitem ca lucrurile să meargă mai departe de „Dodon președinte” și să ajungem cu socialiștii la guvernare, pentru că atunci lucrurile chiar se complică cu totul.

Anatol Țăranu, analist politic

Deocamdată, nu cred că trebuie să ne așteptăm la mari schimbări. S-au schimbat nominații, iar schimbarea lor nu înseamnă neapărat și schimbarea modului de abordare a problemei transnistrene. Sunt schimbări de fațadă. Altceva nimic, pentru că deciziile nu se iau la Tiraspol. Cei de a Tiraspol doar sonorizează ceea ce se decide la Moscova. Lucrurile s-ar putea complica într-un fel nu pentru că la Tiraspol a venit Krasnoselski în locul lui Șevciuk, ci pentru că și la Chișinău alegerile prezidențiale au fost câștigate de un candidat cu înclinații proruse. Însă, trebuie să fim conștienți că președintele R. Moldova nu are împuterniciri suficiente ca să schimbe retorica în problema transnistreană. Dodon ar putea face tot felul de declarații mai mult sau mai puțin zgomotoase, dar fără girul parlamentului și guvernului nu va schimba nimic.

Valentin Krîlov, comentator politic

Ce va urma? Situația se poate schimba radical în ceea ce numim noi problema transnistreană și apropierea dintre stânga și dreapta Nistrului. Și nu neapărat pentru că alegerile în stânga Nistrului au fost câștigate de Krasnoselski și nu de Șevciuk. Explicațiile sunt altele și eu cred că aceste schimbări se vor lăsa simțite începând cu 20 ianuarie 2017, după învestirea în funcție a lui Donald Trump. Faptul că Putin și Trump dau semnale pentru altfel de relații între Rusia și SUA nu va putea să nu-și aibă efectul și asupra zonelor de conflict, inclusiv a celor din spațiul ex-sovietic. Nu-i exclus să avem în R. Moldova alegeri parlamentare nu în 2018, dar în 2017, la care să participe masiv și populația din stânga Nistrului, așa după cum parțial s-a întâmplat pe 13 noiembrie. Consecințele vă dați seama care pot fi. Dacă Trump și Putin vor ajunge să se înțeleagă ca statele din spațiul ex-sovietic să treacă în zona de influență a Rusiei, atunci toate celelalte probleme se vor rezolva ca de la sine. Și problema transnistreană, la fel.