Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Nicolae Timofti: „un președinte…

[sondaj] Nicolae Timofti: „un președinte bun, dar nu cu noi”

Suntem în plină campanie electorală. Şi în căutarea unui nou şef de stat. În turul doi de scrutin, preconizat pentru 13 noiembrie, urmează să decidem cine va fi următorul, cel de-al 7-lea „suveran” după Nicolae Timofti, care azi-mâine pleacă, lăsând în urma sa patru ani de mandat şi… De fapt, ce rămâne, cum a fost, cum ne-a fost şi cu ce ne-am ales după plecarea lui Voronin şi venirea lui Timofti la şefia R. Moldova?

2012—2016: anii de președinție ai lui N. Timofti. Cum au fost?

sofronoviciȘtefan Sofronovici, AȘM, cercetător științific

De 25 de ani, schimbăm presedinţii, guvernele, parlamentele și tot pe loc, pentru că sistemul a rămas același: antinațional, mincinos și hoțesc. Preşedintele Timofti nu a făcut față luptei cu sistemul și cu asta e spus totul. A fost un preşedinte numit, ştim noi cum şi de cine, și a fost sub ascultarea lor. Singurul lucru pentru care merită stimat e că nu și-a terfelit identitatea și nu a dat cu piciorul în România și în parcursul european. A sclipit și când s-a ghiontit cu Putin la o reuniune CSI, dar și când l-a respins pe Plahotniuc la șefia guvernului. În rest, a stat ascuns de lume. Ce va urma? Dacă vine Sandu, mai avem o șansă, iar dacă vine Dodon, lucrurile se complică și mai mult… De fapt, șansa noastră, singura valabilă, este alta: reunirea cu Țara. Și trebuie să avem curajul să recunoaștem asta cu toții.

ffffbotnariMariana Botnari, marochineră

Acești 4 ani au trecut fără să simțim că avem președinte. R. Moldova a fost pe mâna celor care l-au ales președinte pe dl Timofti. A fost președintele lor, nu și al nostru. Schimbări nu vedem. Nu știu, nu a avut curajul să facă ceva, ori nu i s-a permis, dar nu prea avem ce ne aminti. Viața se scumpește și asta-i tot. În loc să revină, lumea continuă să plece din R. Moldova. Locuri de muncă bine plătite așa și nu-s, cei de „sus” se gândesc doar la ei… Sperăm că noul președinte va fi mai aproape de lume. Timofti poate că ar fi făcut și el ceva, dacă nu ar fi fost stăpânit de cei din parlament. Se pare că a făcut doar ce i-au dat voie ei.

Mihai-CernencoMihai Cernencu, analist politic

Putem fi critici cu N. Timofti, dar nu-l putem învinui de toate relele din societate: corupție, sărăcie, lipsă de reforme… Timofti nu a avut în spatele său o majoritate parlamentară pe care să se bizuie. Amintiți-vă că, pe timpul lui Voronin, nici frunza din pom nu cădea fără voia lui. Și asta, pentru că Voronin avea o majoritte parlamentară pe care o controla sută la sută. Cazul lui Timofti e altul. El a fost un președinte de compromis între mai multe grupări de interese, care nu i-au lăsat decât ceremoniile și reprezentarea R. Moldova pe plan extern. Da, Timofti nu a fost un președinte jucător. Nu a avut nici experiență politică, dar nici nu i s-a dat libertatea de a „juca” tare. S-ar putea că asta a fost înțelegerea din start și el și-a făcut rolul precum a fost înțelegerea.

Viorica-Olaru-CemortanViorica Olaru-Cemârtan, istoric

Mi-amintesc, în 2012, câte emoții provocase declarația lui M. Ghimpu că N. Timofti ar fi „trimis al lui Dumnezeu pentru noi”. Am avut mari așteptări. Se știa că e un jurist bun, nepătat, neimplicat în jocuri politice. Am sperat să facă ordine. În scurt timp, însă, ne-am dat seama că cei care l-au ales nu-și doresc ca el să fie un președinte lucrativ, ceea ce s-a și întâmplat. A fost un președinte sub ascultare, dar, oricum, mult mai vertical decât Lucinschi sau Voronin în probleme de identitate, istorie, relații cu vecinii, vector european, independență (apostrofarea lui Putin). În rest, nu s-a prea manifestat ca suveran. Din păcate. Poate va scrie mai târziu niște memorii și ne va spune mai multe decât ne-a spus fiind președinte.

Profir Tanasciuk, inginer

Ca jurist, Timofti a putut face, cel puțin, ordine în justiţie – că aici e mama corupţiei la noi. Ce a făcut? Le-a mărit judecătorilor salariile. E mai puțin coruptă justiţia? Sau alte sfere? Până și furtul miliardului tot pe seama lui este, pentru că un preşedinte al Consiliului Suprem de Securitate nu putea să nu ştie de asta. A ştiut şi a tăcut. Și prin asta s-a făcut complice la toate relele. R. Moldova e ca o casă fără stăpân. Unii zic că a fost un preşedinte bun și cuminte. Pentru cine? Pentru Lupu, Filat şi Ghimpu, cu care s-au tocmit în 2012? Pe ei i-a slujit, nu pe noi. Sper să avem noroc cu Maia Sandu. Dacă nu pot bărbaţii să conducă Moldova, s-o conducă o femeie, dar s-o conducă.