Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Scrisoarea deschisă a alegătorului care…

Scrisoarea deschisă a alegătorului care se află departe de casă

În fiecare an, R. Moldova pierde câte 1% din populaţia sa. Potrivit unui studiu realizat la comanda BBC, R. Moldova este ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă în alte ţări mai dezvoltate. Astfel, peste 600 de mii de moldoveni sunt plecaţi peste hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă bine plătit şi a unui viitor mai bun pentru copiii lor. Un pas important pentru construirea viitorului R. Moldova sunt, în viziunea lor, şi alegerile, care promit o schimbare sau o stagnare continuă a ţării. De aceea, mulţi dintre ei vin la secţiile de votare deschise în ţara unde trăiesc, stau ore în şir, toate astea doar pentru a-şi respecta dreptul de a alege şi a visa la ceva mai bun, un posibil viitor acasă.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a creat o pagină online pe care cetăţenii R. Moldova care se află peste hotare să se poată înregistra în prealabil, în vederea participării la alegerile pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova, programate pentru 30 octombrie, curent.

3570 din 600.000

Luni, 19 septembrie, a fost ultima zi în care cetăţenii R. Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate s-au putut înregistra în prealabil în vederea participării la scrutinul din 30 octombrie. „Cu cât mai multă lume se înregistrează, cu atât vom şti mai bine câţi cetăţeni intenţionează să participe la vot şi vom putea pune presiune pe autorităţi să deschidă suficiente secţii de votare”, a declarat Maia Sandu, lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), încurajându-i pe oameni să fie mai activi şi să nu ezite să se înregistreze.

Cei care nu au apucat să se înregistreze în prealabil, vor putea vota la secţiile deschise la ambasade şi consulate, dar nu vor avea dreptul la secţii de vot suplimentare, în alte localităţi, mai aproape de domiciliu, cum ar fi fost dacă s-ar fi înscris în număr mare, susţin experţii.

Ulterior, după expirarea termenului de înregistrare, CEC a emis un comunicat de presă în care anunţa că 3570 de moldoveni aflaţi în străinătate s-au înregistrat în vederea participării la alegerile pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016. Cei mai mulţi sunt din România, Italia, Statele Unite ale Americii, Franţa şi Marea Britanie.

Pornind de la aceste cifre şi având în vedere numărul alegătorilor care au participat la scrutinul parlamentar din 2014, autorităţile urmează să decidă câte secţii de votare vor fi deschise în afara misiunilor diplomatice. „În conformitate cu prevederile cadrului normativ electoral, informaţia privind numărul de cetăţeni înregistraţi în prealabil în străinătate urmează a fi transmisă Guvernului R. Moldova, pentru luarea deciziei asupra necesităţii deschiderii secţiilor de votare suplimentare în afara misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Totodată, la organizarea acestor secţii de votare, se va ţine cont şi de numărul alegătorilor care au participat la scrutinul precedent”, susţin reprezentanţii CEC.

Potrivit CEC, perioada de înregistrare prealabilă a cetăţenilor R. Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, care a început la 10 mai, se încheie cu cel târziu 40 de zile înainte de ziua alegerilor prezidenţiale, dat fiind faptul că, potrivit Codului electoral, secţiile de votare se constituie cu cel puţin 35 de zile înainte de ziua votării.

„Datele colectate în urma înregistrării prealabile vor fi prelucrate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi vor fi protejate în conformitate cu Legea privind protecţia datelor cu caracter personal”, se spune în comunicat.

Paşapoarte expirate

Totodată, CEC a atenţionat viitorii alegători că cetăţenii R. Moldova nu vor putea vota peste hotare cu paşapoarte expirate, ca urmare a unei hotărâri a Curţii Constituţionale. Această decizie a nemulţumit Diaspora. „Trebuie să înţelegem că din ce în ce mai mulţi cetăţeni nu au un paşaport al R. Moldova în curs de valabilitate, ei aflându-se pe teritoriul statelor de reşedinţă în baza altor acte, care le permit să circule liber şi să exerseze o activitate profesională. Reamintim că, în 2005, s-a putut vota doar cu buletinul de identitate. În 2009, 2010, 2014 s-a putut vota şi cu paşaportul expirat. Organele de resort trebuie să acorde dreptul cetăţenilor de a vota peste hotare cu paşaportul expirat şi buletinul de identitate”, susţin reprezentanţii Diasporei, într-o scrisoare deschisă.

Totodată, semnatarii scrisorii s-au arătat îngrijoraţi de faptul că, „pentru alegerile din 30 octombrie, nu se fac eforturi, sau nu se comunică despre ele, pentru a permite cetăţenilor R. Moldova aflaţi în străinătate să-şi exercite dreptul constituţional. Dacă cetăţenii nu vor putea vota, responsabilitatea va cădea pe guvernarea actuală”. Cetăţenii R. Moldova care trăiesc şi muncesc peste hotare au cerut să fie deschise mai multe secţii de votare, sau cel puţin acelaşi număr ca la alegerile din 2014.

„În primul rând ar trebui luată în considerare experienţa de la scrutinele anterioare şi, în special, de la scrutinul din 2014. Şi ar trebui trase învăţăminte de la ceea ce s-a întâmplat în 2010 când, numai la Paris, 525 de persoane au fost nevoite să voteze pe foi A4, care, bineînţeles, nu au fost luate în calcul”, atenţionează membrii Diasporei.

Amintim că la alegerile parlamentare de acum doi ani, autorităţile de la Chişinău au deschis 2073 secţii de votare, 95 dintre care au fost deschise pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova peste hotare. Transparenţa redusă în ceea ce priveşte criteriile de stabilire a numărului şi localizarea secţiilor de votare peste hotare a contribuit la percepţia publică că guvernul a încercat să descurajeze votarea în unele ţări.

Elevii şi studenţii, încurajaţi să voteze

Recent, CEC a prezentat modalitatea de participare a studenţilor şi elevilor cu drept de vot la scrutinul prezidenţial. Potrivit Comisiei, studenţii şi elevii cu drept de vot, înmatriculaţi la instituţii de învăţămînt într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă, pot vota în felul următor:

1. prezentându-se, în ziua votării, la secţia de votare unde domiciliază sau îşi au reşedinţa valabilă conform actului de identitate. În cazul în care studenţii şi elevii cu drept de vot au şi domiciliu şi reşedinţă valabilă, aceştia vor vota la secţia de votare în a cărei rază teritorială îşi au reşedinţa.

2. să-şi declare locul nou de şedere, cel târziu până la 29 septembrie inclusiv, la primăria/pretura de sector (în cazul municipiului Chişinău), pentru a putea fi înscrişi în lista electorală de la secţia de votare corespunzător locului şederii. Declaraţia se depune personal de către solicitant la prezentarea buletinului de identitate cu fişa de însoţire în original şi în copie. După depunerea declaraţiei, persoanele vor fi înscrise în lista electorală de bază a secţiei de votare în care urmează să voteze.

3. În cazul în care nu reuşesc să-şi declare locul nou de şedere, alegătorii pot să se adreseze la biroul electoral al secţiei de votare în raza domiciliului sau reşedinţei valabile şi să-şi ia un certificat pentru drept de vot, care le permite să voteze în oricare altă secţie de votare. Această procedură va fi valabilă în perioada 10—29 octombrie curent. În baza certificatului pentru drept de vot, în ziua alegerilor, cetăţenii se înscriu în lista suplimentară, iar certificatul rămâne la biroul secţiei de votare şi se anexează la lista suplimentară.

Conform datelor făcute publice de CEC, numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la 22 august 2016 este de 3.237.032. Dintre aceştia, 2.853.802 cetăţeni cu drept de vot sunt atribuiţi pe circumscripţii, iar restul de 383.230 reprezintă persoanele fără reşedinţă (161.630) şi cetăţeni cu drept de vot domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului (221.600), necontrolate de autorităţile constituţionale de la Chişinău.