Pe 11 decembrie, cetăţenii României îşi aleg Parlamentul

Duminică, 11 decembrie, peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Pe lângă cei din ţară, la scrutin vor participa şi aproape 2 milioane de cetăţeni cu drept de vot care locuiesc în afara graniţelor României. Aceştia vor putea vota la 417 secţii de vot deschise în întreaga lume, cele mai multe fiind în Italia, Spania şi R. Moldova.

Parlamentul României este unul bicameral, fiind alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor. Românii din diaspora vor avea în următorul legislativ şase reprezentanţi: 4 deputaţi şi 2 senatori. Pentru cele 6 fotolii în legislativ s-au înscris în cursa electorală opt partide politice.

417 secţii în 95 de ţări

Pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, Ministerul de Externe (MAE) de la Bucureşti a deschis, în străinătate, 417 secţii de votare, cu 111 mai mult decât la alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 de secţii de votare mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

Cele mai multe secţii de votare vor fi deschise în ţările cu cele mai mari comunităţi de români, precum Italia, unde vor fi organizate 73 de secţii, Spania – 53 de secţii şi R. Moldova – 35 de secţii. Potrivit datelor MAE de la Bucureşti, pentru cele 417 secţii din străinătate, au fost repartizate 1.993.930 de buletine de vot (996.965 de buletine pentru alegerea Senatului şi 996.965 – pentru alegerea Camerei Deputaţilor). Autorităţile de la Bucureşti susţin că numărul buletinelor de vot a fost stabilit ca urmare a estimărilor realizate de misiunile diplomatice, dar şi ţinând cont de prezenţa la vot la alegerile anterioare.

Pentru cele 35 de secţii din R. Moldova, deschise în 23 de localităţi, vor fi distribuite 87500 de buletine de vot. La Chişinău vor fi deschise 12 secţii de votare. Alte secţii de vot, în zona de centru, vor fi deschise la Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Ungheni, Orhei, Teleneşti, Căuşeni, Anenii Noi, Călăraşi, dar şi în satul Bardar, r. Ialoveni. În sudul R. Moldova secţii de votare vor fi deschise la Cahul, Cantemir, Leova, Cimişlia, Giurgiuleşti şi în satul Carabetovca, r. Basarabeasca. În nordul R. Moldova vor fi organizate secţii de votare la Consulatul General al României din municipiul Bălţi, precum şi în centrele raionale Drochia, Edineţ, Floreşti, Făleşti, Soroca.

Pentru a putea vota, cetăţenii români din R. Moldova vor trebui să prezinte, pe lângă paşaportul românesc, şi un act de identitate moldovenesc, care să ateste reşedinţa acestora în R. Moldova.

Cine sunt candidaţii pentru diaspora

Pentru cele 6 fotolii din viitorul Parlament al României, desemnate de alegătorii din diaspora, s-au înscris în cursă candidaţi din 8 partide politice, printre ei fiind şi persoane originare din R. Moldova.

Partidul Mişcarea Populară (PMP), condus de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, îi va avea candidaţi, la Senat, pe Daniel Ţecu, președintele Federaţiei asociaţiilor de români din Europa, şi pe Doru Dendiu, fost corespondent TVR în R. Moldova, stabilit de mai mulţi ani la Chişinău. Pentru Camera Deputaţilor, candidaţii PMP sunt Constantin Codreanu (fost jurnalist, traducător), Doru Coliu (inginer), Dănuţ Frangu şi Sorin Cozma.

Candidaţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) sunt, la Camera Deputaţilor, Magyari Tivadar-Pál (profesor universitar la Cluj), Kinizsi Zoltán (expert în comunicare), Barabás Katalin, Andercó Aliz-Timea. Pentru senat candidaţii UDMR sunt politologul Kovács Péter şi juristul Lacziko Enikő-Katalin.

Candidații Partidului Naţional Liberal (PNL) pentru cele patru locuri de deputat sunt: Mihai Voicu, vicepreşedinte al PNL, Alexandru Barbăroşie, preşedintele Consiliului Raional Anenii Noi din R. Moldova, Marius Ioan, rezident în Spania, şi Gabriel Săvulescu, stabilit în Germania. Pentru cele două posturi de senator, candidații PNL sunt Viorel Badea, actual senator, preşedintele PNL Diaspora, şi Petru Mihai Săbăilă, rezident în Spania.

Partidul România Unită (PRU) îi propune, la senat, pe antreprenorul braşovean Florin Tătaru şi artista Anca Badiu, iar la Camera Deputaţilor pe Gheorghe Turda, cântăreţ de muzică populară, Rareş Cristea (mecanic montator), Vasile Ilieş (viticultor) şi Cristian Mihai (decorator).

Pe lista Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) de la Camera Deputaţilor sunt actualul deputat Aurelian Mihai, Erich Mocanu (consultant turistic), Tudor-Bogdan Rogin (economist) şi Robert Cristea. La Senat, candidaţii ALDE sunt Corneliu Rădăuţă – medic originar din R. Moldova, şi Zvetlana Ileana Preoteasa (profesoară).

Din partea Partidului Social Democrat (PSD), pentru Camera Deputaţilor, candidează medicul dentist, născut în R. Moldova, Veaceslav Şaramet, Cătălin Şerbu (delegat al Camerei de Comerţ Româno – Iberice, Spania), Liliana Laban (agent comercial, Italia) şi Smaranda Vornicu Shalit (consilier parlamentar). Pentru un loc în Senat vor lupta Vili Sârbu, reprezentant al PSD diaspora din Spania, şi Marian Văduva, economist, rezident în Marea Britanie.

Alianţa Noastră România (ANR) îi propune, pentru funcţia de senator, pe generalul Ion Costaş, fost ministru de Interne şi al Apărării al R. Moldova în anii 1990—1992, şi pe bucureşteanul Ionel Udrescu, preşedintele sindicatului cineaştilor. Pentru Camera Deputaţilor candidaţii ANR sunt George Alexander (scriitor, editorialist), Anamaria Nedelcu (economistă), Ionuţ Constantinescu (medic stomatolog) şi George Tasu (inginer).

Candidaţii Uniunii Salvaţi România (USR) pentru Camera Deputaţilor sunt Manuel Costescu, fost secretar de stat în Guvernul Cioloş, Nicolae Daniel Popescu, manager la Centrul National de Informare si Recunoastere Academică din Marea Britanie, Irina Galupa, avocată stabilită la Paris, şi Anca Sawaia, de asemenea stabilită la Paris. Pentru Senat, USR i-a înscris în cursă pe Radu Mihail, specialist în management în domeniul comunicaţiilor, care locuieşte în prezent la Paris, şi Cerasela Ponta, asistent educaţional şi cultural la Roma.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *