Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine se teme de raportul…

Cine se teme de raportul Kroll?

Rezultatele investigaţiilor preliminare ale companiei Kroll indică faptul că în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci suspuse controlului, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrîndu-se creanţe şi credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei, se spune într-un comunicat al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), care a făcut primele precizări după ce raportul a fost finalizat. Totuşi, nici BNM, nici Guvernul R. Moldova, acolo unde acesta a fost discutat şi analizat, nu publică conţinutul integral al raportului. În timp ce Guvernul pasează atribuţiile în curtea BNM, aceştia susţin că raportul poate fi publicat doar cu acordul companiei.

Compania Kroll a finalizat încă acum câteva săptămâni prima parte a investigaţiilor care vizau situaţia de la cele trei bănci cu probleme din sistemul bancar. Doar miercuri, 22 aprilie 2015, raportul a fost discutat într-o şedinţă închisă a Guvernului, iar ulterior, BNM, cea care a contractat compania Kroll pentru această investigaţie, a venit cu un comunicat de presă, prin care a precizat că, experţii au ajuns la concluzia că „în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci suspuse controlului, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrîndu-se creanţe şi credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei”. BNM nu a oferit şi alte detalii.

După şedinţa Guvernului, Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu a declarat că raportul nu va fi publicat în următoarea perioadă, deşi, societatea civilă, dar şi unii membri ai Guvernului au solicitat acest lucru. „BNM poate publica acest raport doar cu permisiunea scrisă a Kroll. Scopul nu a fost însă de a-l face public. Este o informaţie sensibilă, sunt enumerate nume şi companii care nu neapărat au încălcat legea, şi pentru a nu crea situaţii care să pericliteze ancheta, raportul nu va fi publicat. Sunt identificate o serie de persoane fizice şi juridice, compania nu aduce acuzaţii din punct de vedere a legislaţiei, sunt niste concluzii profesionale, dar doar organele de anchetă pot soluţiona cazul. Sunt concluzii profesionale, însă doar instanţele judecătoreşti pot fi afirma dacă o persoană sau alta a încălcat legea”, a remarcat guvernatorul BNM. Acesta a adăugat că printre persoanele implicate în hoţia de la cele trei bănci se numără acţionari, reprezentanţi ai managementului băncilor, dar şi administratori şi fondatori ai companiilor care au obţinut creditele neperformante.

Drăguţanu a precizat că în următoarea perioadă, va fi organizat un nou concurs pentru selectarea altei companii care va realiza ce-a dea doua fază de investigaţii. „Compania Kroll a recomanadat continuarea investigaţiilor, în care să fie urmărite individual tranzacţiile suspectate, până la destinaţii, pentru a indentifica fondurile deturnate, pentru a indentifica beneficiarii şi pentru a întreprinde măsurile necesare pentru returnare”, a adăugat Drăguţanu.

Solicitaţi de ZdG, reprezentanţii Guvernului ne-au spus că doar BNM poate face public raportul Kroll. La rândul lor, reprezentanţii BNM ne-au anunţat că acest lucru poate fi făcut doar cu acordul companiei, fără să ni se spună dacă un asemenea acord va fi sau nu cerut.

V.M.