Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Cine este vinovat de deprecierea…

Cine este vinovat de deprecierea leului?

Leul se depreciază în ritm îngrijorător în ultima perioadă, iar Banca Naţională a Moldovei (BNM) declară că ţine situaţia sub control, în acelaşi timp anticipând, printr-un comunicat oficial, creşterea tarifelor reglementate de instituţiile statului. Scumpirile nu au întârziat. Mai întâi, preţurile au fost majorate la medicamente. Peste două mii denumiri de medicamente pot fi procurate deja la preţuri majorate, iar potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), în 2014, acestea crescuseră deja cu 5,6%. Şi furnizorii de gaze şi electricitate au solicitat majorarea tarifelor.

Reacţiile politicienilor sunt diferite, de la protestele PSRM şi ale simpatizanţilor săi în faţa BNM, la asigurările potrivit cărora ne-am confrunta doar cu o tendinţă temporară. Afirmaţiile aparţin ministrului în exerciţiu al Economiei, Andrian Candu, care a explicat că situaţia de pe piaţa valutară din R. Moldova se datorează „factorilor sezonieri”, care au provocat creşterea cererii de valută străină. Candu explică deprecierea leului prin creşterea cererii de valută din partea companiilor energetice care livrează agent termic pentru populaţie. Candu nu a omis nici factorul politic, menţionând oportunitatea constituirii cât mai urgente a unei majorităţi parlamentare care ar vota un nou guvern. Totodată, politicianul explică devalorizarea leului prin „situaţia în care s-au pomenit principalii parteneri economici ai ţării”. Totuşi, Andrian Candu a dat asigurări că „leul moldovenesc va reveni la stabilitate în perioada următoare” şi le-a sugerat celor care au economii să le păstreze în mai multe valute.

Leul slăbeşte, premierul – îngrijorat şi neinformat

Mai puţin optimist s-a arătat premierul în exerciţiu, care a recunoscut că instituţiile abilitate nu i-au explicat fenomenul. „Mă îngrijorează situaţia, dar nu am primit o explicaţie foarte clară despre motivul deprecierii. Înţeleg situaţia din regiune – ce se întâmplă în Ucraina şi în Rusia cu valutele respective. Dar cel puţin analiza mea şi a consilierilor mei arată că această devalorizare nu ar trebui să aibă intensitatea de la sfârşitul lui 2014, care continuă şi în prima lună din 2015”, a declarat premierul în exerciţiu, Iurie Leancă. Lipsa de informare a premierului pare stranie, în contextul în care unii experţi susţin că deprecierea leului ţine mai mult de politicile guvernamentale, decât de acţiunile BNM.

Adrian Lupuşor, director executiv al Centrului Analitic Expert Grup, spune că învinuirile aduse conducerii BNM sunt parţial îndreptăţite, dar exagerate. „E un mit că BNM poate influenţa fundamental cursul de schimb. Sunt mai mult problemele care ar trebui rezolvate de Guvern. Ne confruntăm cu un şoc care nu putea fi prognozat, fiindcă fluctuaţia dolarului se înregistrează şi la bursele internaţionale. E şi influenţa negativă a crizei economice din Ucraina şi Federaţia Rusă. Şi panica din societate a contribuit la menţinerea fluctuaţiei valutare. Cred că BNM a întreprins tot ce a fost necesar, iar prin vinderea rezervelor valutare a evitat deprecieri şi mai tragice”.

Lipsa unei comunicări efective a BNM cu societatea – motiv de panică şi depreciere

Expertul mai spune că proasta comunicare a BNM cu societatea a provocat starea de panică ce complică lucrurile. „Nu s-a comunicat cum a trebuit cu societatea. E o problemă istorică a acestei instituţii”. Problema devalorizării leului e mult mai complexă. „În primul rând, sunt fluctuaţiile de la bursele internaţionale, care nu pot fi influenţate de factori de decizie de la Chişinău. În al doilea rând, sunt factori fundamentali, şi aici vorbim de reducerea exporturilor, reducerea remitenţelor şi reducerea investiţiilor străine directe, care depind parţial şi de deciziile guvernanţilor. A treia cauză ar fi anumite atacuri speculative, care pot veni din sectorul bancar. Acestea pot fi contracarate prin acţiunile statului. Astfel, atât Guvernul, cât şi BNM trebuie să-şi consolideze acţiunile împotriva acestor factori pe care îi pot influenţa. BNM trebuie să intervină şi să elimine speculaţiile cursului de schimb, dar fără a ţine cu orice preţ cursul valutar, dacă există factori obiectivi de depreciere”.

Lupuşor declară că situaţia nu poate fi redresată în scurt timp, ci doar în urma unor reforme profunde, asumate de Executiv. „Aici vorbim de îmbunătăţirea climatului de afaceri, de identificarea unor surse interne de creştere. Determinant e că presiunile asupra leului ţin de faptul că economia R. Moldova mai mult consumă decât produce, iar asta duce la creşterea deficitului valutar, care duce la creşterea presiunii asupra leului. E nevoie de intervenţia Guvernului, pentru a crea o politică fiscală prietenoasă investitorilor, pentru a crea un cadru facil pentru dezvoltarea afacerilor şi atragerea investiţiilor străine. Pe o perioadă scurtă de timp ar putea interveni BNM, pentru a preveni eventuale atacuri speculative. Creşterea neîncrederii oamenilor în instituţiile statului, creşterea fricii, a incertitudinii, panica influenţează negativ cursul şi complică situaţia. Anume aici trebuie să intervină BNM, pentru a elimina speculaţiile şi comportamentul iraţional al populaţiei, care duc la creşterea presiunii asupra valutei naţionale”.

Deprecierea leului, cauzată de fuga investitorilor

O problemă importantă, care este şi una istorică, este cea a domeniului bancar, care, împreună cu un sistem judiciar deficitar, sperie investitorii străini şi duc la retragerea activelor din R. Moldova. „Observăm reducerea stocului de investiţii străine directe şi refluxul de capital străin, ce alimentează creşterea cererii de valută străină, respectiv – creşte presiunea pe valuta naţională”, spune expertul.

Influenţa negativă venită din partea sistemului bancar este reclamată şi de Dumitru Ursu, preşedintele Ligii Bancherilor. „Sunt nişte probleme cronice care afectează starea lucrurilor, investitorii nu vor veni într-o piaţă unde nu există o transparenţă a acţionariatului în bănci, unde avem o guvernare corporativă a acestor instituţii care lasă de dorit. Noi şi investitorii străini vrem să ştim care sunt beneficiarii adevăraţi ai acestor bănci, nu off-shore-urile. Totodată, încă nu am primit răspuns la întrebarea cine au fost organizatorii numeroaselor atacuri raider care au avut loc în ultimii ani. E o problemă complexă, care afectează situaţia de pe piaţa valutară. E vorba de dreptul de proprietate în bănci, care este unul volatil.”

Aceste probleme sunt parte a rapoartelor lunare ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), care anunţă periodic că până nu va fi făcută regulă în acest domeniu, investiţiile nu vor veni, afirmă Ursu. „Estimările şi evaluările sistemului financiar, de care depind direct investiţiile străine, vor fi din ce în ce mai dure. Anume din lipsa transparenţei în acest sector nu mai avem de doi ani de zile relaţii cu FMI. Dacă în colaborarea cu aceste două instituţii internaţionale au fost şi multe alte probleme, cum ar fi cele bugetare, de exemplu subvenţionarea agricultorilor, în cazul Băncii Europene problema ţine numai de domeniul bancar. În ultimii doi ani BERD nu a creditat băncile din R. Moldova. Au proiecte în sănătate, în infrastructură, dar nu creditează bănci, cu excepţia unei bănci străine ce activează aici. Celelalte bănci lucrează doar la rambursarea creditelor oferite. Recent, BERD a anunţat că nu va reveni pe această piaţă până nu va fi făcută regulă.”

Ursu acuză BNM că nu a folosit toate instrumentele pentru a stopa deprecierea leului şi a amplificat panica. „Nu există comunicare între instituţiile statului şi cetăţeni. Unde-i comunicarea BNM cu societatea? Situaţia de incertitudine afectează afacerile şi economia. Instrumentarul BNM permite intervenţia pe această piaţă prin mai multe pârghii. Ei şi ce dacă vindem azi 20,30 de milioane din rezervele valutare, mâine mai vindem câteva milioane. Dar cât poate continua? Dacă vindem toată rezerva, ce facem? Sunt foarte multe solicitări de cumpărare a valutei şi puţini doritori de a o vinde. Prima cauză fiind psihologică, oamenii care deţin această valută nu vor vinde când ştiu că mâine vor fi deprecieri. Am mai avut aşa cazuri anul trecut cu o depreciere bruscă, când era vorba de 10, 20 de bănuţi zilnic, şi asta e foarte mult. Ţin minte declaraţiile BNM, care spunea că a întreprins multe măsuri, a verificat multe schimburi valutare şi o să ne informeze. Eu nu am auzit nimic, la câte case valutare a fost retrasă licenţa, câte dosare au fost pornite pentru operaţiuni speculative, câte persoane au fost reţinute. Sunt chestii care nu depind numai de buna funcţionare a acestei pieţe, dar sunt nişte măsuri mai mult psihologice, care ar permite ca persoanele fizice, agenţii economici să mai oprească din dorinţa de a scăpa de leu, aceasta ducând la stabilizarea lui.”

Iarna blândă a salvat leul de o depreciere şi mai gravă

„Avem noroc de o iarnă nu prea friguroasă, că altfel era să cumpărăm energia, gazul la preţuri considerabile şi cu valuta care este în deficit în R. Moldova. Ce exporturi am avut noi în ultimele luni, dacă agricultorii stau cu produsele în frigidere, iar piaţa de desfacere încă nu există? Acest factor a agravat şi mai mult balanţa comercială, care este una negativă pentru noi, astfel nu avem cu ce completa rezerva valutară”, afirmă preşedintele Ligii Bancherilor.

Amintim că, în ultima perioadă, leul moldovenesc s-a devalorizat în raport cu dolarul cu peste 20%, iar în raport cu Euro – cu peste 25%.