Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Anul Tineretului - o "pomană…

Anul Tineretului – o „pomană electorală” (II)

„Punem preţ pe acţiune, nu pe banii cheltuiţi”

Potrivit Marianei Bârsan, asistentă în cadrul Direcţiei Tineret, MET, pentru acţiunile consacrate AT sunt alocaţi bani din buget. În Legea bugetului pentru 2008, este prevăzută suma de 6 mil. 554, 5 mii lei, destinată activităţilor de tineret. Tatiana Slutu, responsabilă de gestionarea finanţelor din cadrul Direcţiei Tineret, susţine că, din partea MET, este alocată suma de 3 mil. 455 mii lei. Am solicitat devizul de cheltuieli pentru acţiunile din programul de care MET e responsabil. Bârsan ne-a spus: „Nu facem publice sumele. De fapt, punem preţ pe acţiune, pe realizarea ei, dar nu pe suma de bani cheltuită”. Toate acţiunile destinate politicilor de tineret sunt finanţate din bugetul de stat. „Avem resurse şi ne putem permite finanţarea acţiunilor AT”, afirmă Bârsan.

Analistul economic Veaceslav Ioniţă susţine, însă, că suma de bani alocată din buget e prea mică. Nicolae Toderaş e de părere că problema nu constă în resursele financiare, insuficiente şi nesigure, destinate acestei categorii de politici, ci în modul în care sunt respectate criteriile de relevanţă, transparenţă, eficienţă, echitate. La CNTM, Vera Ţurcanu spune că, din start, „AT a pornit pe picior greşit”, cauza principală fiind lipsa banilor. Guvernul a aprobat Planul şi Strategia naţională cu mult înainte de declararea AT. Astfel, când AT a demarat, bugetul de stat era deja aprobat. Din această cauză, deşi a trecut jumătate de an, e greu să se realizeze ceva. Potrivit preşedintei CNTM, „explicaţia ar fi, probabil, o greşeală a autorităţilor, care nu au implicat donatorii atunci când a fost elaborat acest plan. La acest program au contribuit prea puţini donatori, cum ar fi BM sau UNICEF care au o contribuţie consistentă”. Reieşind din faptul că pentru acţiunile destinate AT, sunt alocaţi bani puţini, MET a găsit soluţia. „Când s-a constatat că pentru activităţile din cadrul AT nu ajung bani, au fost luaţi de la Direcţia Tineret”, explică Vera Ţurcanu.

Donatorii internaţionali implicaţi benevol în AT

Nicolae Toderaş spune că implicarea donatorilor străini în acest program nu poate fi atât de rapidă. „Să ne amintim cum a fost declarat AT. Nimeni nu a ştiut nimic clar, iar la începutul lunii decembrie 2007, incertitudinea administrativă plana asupra tematicii anului 2008. Din câte ştiu, au existat mai multe alternative. Însă, politica de tineret li s-a părut cu un impact social şi electoral mai rapid şi la preţ mai redus, în raport cu alte subiecte”. Nu a existat nicio dezbatere publică asupra demersului prezidenţial. Donatorii externi activează după o planificare financiară destul de rigidă şi pe anumite teme stabilite cu mult înainte de începutul anului calendaristic”, explică Toderaş.

Preşedinta CNTM spune că donatorii fac recomandări, dar ei nu pot să oblige Guvernul ca să le accepte.

UNICEF sprijină doar unele activităţi din cadrul AT. Larisa Lăzărescu, coordonator de Programe HIV/SIDA şi adolescenţi vulnerabili, spune că, UNICEF şi-a propus să finanţeze doar câteva dintre activităţile care li s-au părut cele mai importante din punct de vedere a abilităţii şi din punct de vedere a ajustării politicii de tineret în aşa fel încât ele să aibă un randament mai mare, iar tinerii să beneficieze de un acces mai mare la informaţii şi servicii. De aceea, toate acţiunile pe care UNICEF le sprijină sunt legate de politica de tineret. „Lucrăm la un proiect de aproape 73 mii dolari, menit ajustării Legii pentru tineret, elaborată cu mai mulţi ani în urmă”. În această perioadă s-au produs multe schimbări în societate şi respectiv s-au schimbat şi necesităţile tinerilor. În această ordine de idei, UNICEF şi-a propus să analizeze ce se poate de ajustat, dacă ar fi cazul. „S-ar putea ca legea să fie foarte bună şi să lipsească doar mecanismul de implimentare”, explică Larisa Lăzărescu. De asemenea, în colaborare cu MET, UNICEF încearcă să ajusteze şi Strategia pentru Tineret, adaptând-o la oportunităţile tinerilor din raioane şi sate.

Larisa Lăzărescu a specificat că, la solicitarea MET, UNICEF va sprijini forumul internaţional al tinerilor care va avea loc în toamnă şi elaborarea diferitor materiale promoţionale, pliante în cadrul campaniilor de comunicare. Tot în cadrul programului, UNICEF ar putea analiza normativele de finanţare a activităţilor de tineret. „S-a observat că normativele sunt foarte învechite şi orice acţiune de tineret este cu greu organizată deoarece nu acoperă cheltuielile necesare acelei acţiuni”.

De asemenea, UNICEF sprijină Proiectul Abilitatea Socio-Economică a Tineretului (PASET). Olga Sainciuc, coordonator PASET, spune că acest proiect este deschis din 2004 şi se va încheia în decembrie 2009. Bugetul total pentru dezvoltarea acestui proiect este de 1 mln 700 mii dolari. Tinerii au fost instruiţi în dezvoltarea unei afaceri. Băncile comerciale au venit cu partea de credit 40%-credit, 50% – grant nerambursabil şi 10 % a fost achitat din cont propriu. Olga Sainciuc a menţionat că anul trecut au fost acceptate 143 idei de afaceri în care tinerii şi-au deschis propriul business.

Preşedinta CNMT, atenţionează că este bine că marea majoritate a activităţilor pentru tineret să fie focusate la nivel local. „Consider că statul ar trebui să ofere mai multă atenţie la dezvoltarea iniţiativelor de tineret la nivel local. Aici ar trebui să ne implicăm, şi noi, ong-urile, mai mult, dar în acest caz noi venim cu o susţinere a finanţatorilor străini şi nu la nivel local”.

Pentru CNTM, tinerii, rămân a fi o prioritate, indiferent al cui an este sau indiferent de schimbările şi evenimentele sociale şi politice din ţară. Aceasta nu înseamnă că în acest an facem multe activităţi că e consacrat anul tineretului, iar la anul nu facem nimic. Aşa cum am lucrat până acum oferind servicii pentru tineret, aşa lucrăm şi anul acesta şi aşa vom lucra şi anul viitor”. Este important să specificăm, spune Vera Ţurcanu, că sunt activităţi pe care organizaţiile le fac separat şi care nu intră în contextul anul tineretului. „Noi facem clar o delimitare, şi nu punem logo-ul AT, deoarece avem frica, ca multe din aceste activităţi care sunt făcute de către organizaţii, să fie incluse de către minister sau Guvern în cadrul rapoartelor ca ar fi fost făcute în anul tineretului. Iată de ce facem această delimitare clară”.

Multe din activităţi care au fost propuse de către organizaţii pentru programul de acţiuni consacrat AT, care aveau deja o finanţare, dar în plan responsabile de aceste activităţi se fac ministerele „Acest lucru nu ne-a plăcut din start, respectiv nu ne vedem locul nostru. Chiar dacă este specificat că programul implementat va asigura participarea organizaţiilor de tineret în planul de acţiuni. Trebuie să fie clar cine este responsabil şi de ce anume, ca să ne vedem locul nostru. Iar dacă ne uităm bine peste plan nici donatorii nu sunt prezenţi.

Potrivit Larisei Lăzărescu, faptul că donatorii nu sunt incluşi în plan nu este o problemă. „Toţi donatorii care vin în ţară ei lucrează pentru Guvern şi şi banii aceştia sunt pentru Guvern. Acesta este un plan al Guvernului, şi dacă ei nu au menţionat în plan care acţiune este sprijinită de către un donator, pentru UNICEF, aceasta nu este o problemă”. Lăzărescu a menţionat că cel mai important este că noi facem ceva şi că vor fi rezultate, că Ministerele şi Guvernul sunt interesaţi să colaboreze cu noi. Ceea ce am vrea e că aceste acţiuni să nu se limiteze doar la un an, pentru că este anul tineretului, dar să fie o investiţie de durată.

Nicolae Toderaş mai motivează neimplicarea donatorilor externi se datorează şi faptului că aceştia deja au contribuit în cadrul unor proiecte în domeniul politicilor de tineret a fost destul de consistentă. La anumite aspecte R. Moldova era considerată a fi caz de practică de calitate. A se vedea cazul reţelelor tematice ale organizaţiilor de tineret. Cadrul legislativ, normativ şi cel strategic a fost considerat ca fiind printre cele mai reuşite din spaţiul pan-european. Din propria experienţă pot spune că în acea perioadă anumite organizaţii de tineret din România chiar emulau modele de acţiuni şi proiecte aplicate cu succes în R. Moldova. Respectivele proiecte au fost implementate în R. Moldova cu sprijinul financiar al UNICEF, PNUD, DFID, Fundaţia Soros etc.

Veronica RUSSU