Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Anul 2015 în Parlament: absenţe,…

Anul 2015 în Parlament: absenţe, sporuri şi cheltuieli pentru vizite oficiale

În ultimii cinci ani, sumele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea Parlamentului aproape că s-au dublat. Prin urmare, în 2015, Parlamentul a avut un buget de peste 114 milioane de lei, faţă de 70 de milioane gestionate în 2010. Din totalul bugetului pentru anul trecut, 55 de milioane au fost destinate retribuirii muncii, cinci milioane deplasărilor în interes de serviciu, iar alte două milioane – reparaţiilor capitale.

În 2015, mai bine de jumătate din banii Parlamentului au fost cheltuiţi pentru salarizarea deputaţilor, a angajaţilor Secretariatului Parlamentului, asistenţilor parlamentarilor şi membrilor comisiilor parlamentare. Conform Legii nr. 355 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, în 2015, salariul lunar al unui deputat a fost de 9 585 de lei, în timp ce salariul mediu pe economie a constituit 4 500 de lei. Prin urmare, din cei 546 de mii de lei pe care Parlamentul îi cheltuie pentru întreţinerea unui deputat, statul ar putea achita salariul anual pentru 12 profesori. Bugetul salarial al celor 101 deputaţi ar fi suficient pentru remunerarea unui număr de 1230 de profesori.

553-deputiai-absentiÎn 2015, mai bine de jumătate din banii Parlamentului au fost cheltuiţi pentru salarizarea deputaţilor, a angajaţilor Secretariatului Parlamentului, asistenţilor parlamentarilor şi membrilor comisiilor parlamentare. Conform Legii nr. 355 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, în 2015, salariul lunar al unui deputat a fost de 9 585 de lei, în timp ce salariul mediu pe economie a constituit 4 500 de lei. Prin urmare, din cei 546 de mii de lei pe care Parlamentul îi cheltuie pentru întreţinerea unui deputat, statul ar putea achita salariul anual pentru 12 profesori. Bugetul salarial al celor 101 deputaţi ar fi suficient pentru remunerarea unui număr de 1230 de profesori.

Salariul, plătit parțial dacă lipseşti de la „muncă”

„Lipsa de transparenţă în legătură cu cheltuirea banilor publici ne face să credem că nu există voinţă politică în asigurarea accesului la informaţii. Aceasta contribuie la crearea unei imagini negative a activităţii deputaţilor. Totodată, bugetul Parlamentului prezintă interes din perspectiva corelării acestuia cu aşteptările cetăţenilor legate de activitatea aleşilor poporului, or, sondajele arată că încrederea populaţiei în această instituţie este în cădere continuă”, susţine analistul politic Veaceslav Berbeca.

În 2015, potrivit Legii cu privire la salarizarea în sectorul bugetar, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a primit un salariu oficial de 11 800 de lei pe lună, iar Liliana Palihovici şi Vladimir Vitiuc, vicepreşedinţii Legislativului, au primit câte 10 800 de lei, echivalentul a patru salarii în agricultură. Preşedinţii celor nouă comisii permanente au primit câte 10 395 de lei pe lună, în timp ce vicepreşedinţii acestor comisii, 13 la număr, au avut salarii de câte 9 855 de lei.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, absenţa nemotivată a deputatului pe parcursul unei luni la trei şedinţe plenare sau ale comisiilor permanente se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii din luna următoare, în timp ce absenţa neîntemeiată la patru şi mai multe şedinţe pe parcursul unei luni se sancţionează cu pierderea a 75% din salariu şi din alte indemnizaţii. Alina Iacub, şefa Direcţiei resurse umane a Parlamentului, susţine că cele mai multe absenţe nemotivate ale deputaţilor în 2015 s-au înregistrat în aprilie, mai şi iulie. Astfel, în aprilie, cele mai multe absenţe nemotivate le-a avut Irina Vlah – patru absenţe, democratul Nicolai Dudoglo, fostul preşedinte PLDM Vlad Filat, deputatul PCRM Vladimir Voronin, precum şi Oleg Savva şi Vlad Bătrâncea de la PSRM – câte trei absenţe nemotivate fiecare. Vladimir Voronin, Vlad Bătrâncea şi Vlad Filat au absentat nemotivat la şedinţele Parlamentului şi în luna mai de trei ori, iar în luna iulie, câte patru absenţe nemotivate au avut deputatul PDM Nicolai Dudoglo, Vlad Bătrâncea de la PSRM şi ex-deputaţii Ion Ceban şi Nicolae Molozea. Din cauza acestor absenţe, deputaţii au fost sancţionaţi cu pierderi în mărime de 50% şi, respectiv, 75% din salariul lunar.

Potrivit Raportului statistic cu privire la procesul legislativ pe parcursul anului 2015, cei mai chiulangii deputaţi au fost cei din PSRM, cu 99 de absenţe (dintre care 59 în baza cererii), cei din PCRM, cu 60 de absenţe, şi cei din PD – cu 57 de absenţe. Cele mai multe absenţe le-a avut democratul Nicolai Dudoglo (19 absenţe), fostul preşedinte PLDM, Vlad Filat (12 absenţe), deputaţii PSRM Zinaida Greceanîi (11 absenţe) şi Oleg Savva (10 absenţe).

Din cei 101 deputaţi, 69 nu au prezentat nicio iniţiativă legislativă individuală. Aproape jumătate din cei 69 sunt deputaţi de la PD şi PLDM, se mai arată în Raportul cu privire la procesul legislativ din 2015.

În 2015, Parlamentul s-a întrunit în două sesiuni ordinare şi o sesiune extraordinară (21-28 ianuarie). Sesiunea a doua ordinară din anul 2015 a Parlamentului s-a încheiat la 29 decembrie 2015. Anul trecut, Parlamentul a adoptat 245 de acte legislative.

Spor salarial de două mii de lei pentru păstrarea secretului de stat

Salariul real al parlamentarilor este ascuns după multiple sporuri, el fiind de două-trei ori mai mare decât prevede legea. La salariul de bază se mai adaugă, conform Legii nr.355, un spor lunar pentru păstrarea secretului de stat şi premii unice, care nu depăşesc salariul lunar, oferite cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Sporul pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care deputaţii iau cunoştinţă pe durata mandatului constituie 20% din salariul lunar. Prin urmare, pe lângă salariul oficial de 9 855 de lei, un deputat primeşte suplimentar 1 971 de lei, în timp ce Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, 2 360 de lei, pentru păstrarea secretului de stat. Pe lângă remunerare, demnitarii mai beneficiază anual şi de un ajutor material în mărimea unui salariu mediu lunar.

„Deşi sporul se oferă tuturor deputaţilor, acces la secretul de stat nu au toţi parlamentarii. Foarte rar, timp de patru ani, deputaţii dacă primesc vreo două documente legate de secrete. Eu, de exemplu, am avut acces la informaţia secretă de câteva ori. Consider că acest spor trebuie oferit în luna în care deputatul are acces la anumite informaţii secretizate. Dacă deputatul nu primeşte nicio informaţie secretă, de ce să achiţi lunar acest spor?”, consideră ex-deputatul Veaceslav Ioniţă.

Legislaţia prevede că persoanele care deţin funcţii publice, dar şi personalul din cabinetul acestor persoane cu grad ştiinţific de doctor habilitat sau doctor în ştiinţe primesc un spor lunar pentru grad ştiinţific în mărime de 50% din sporurile stabilite persoanelor cu grade ştiinţifice din corpul profesoral şi cercetătorilor ştiinţifici. Deşi, potrivit CV-urilor prezentate pe pagina oficială a Parlamentului, mai mulţi deputaţi au grade ştiinţifice: Vladimir Hotineanu, PLDM, doctor habilitat în medicină, Valentina Stratan, PD, doctor în ştiinţe biologice, Bogdan Ţârdea, PSRM, doctor în ştiinţe politice, Marian Lupu, PD, doctor în economie, şi Igor Dodon, PSRM, doctor în economie, ei nu primesc acest spor, deoarece deputaţii ar trebui, în acest sens, „să prezinte un raport anual privind rezultatele activităţii ştiinţifice desfăşurate în cadrul Legislativului”, explică Alina Iacub.

„Salariul meu variază între 11 şi 12 mii de lei, uneori chiar şi sub 13 mii cu tot cu alocaţia pentru transport. În fiecare lună, salariul diferă, deoarece mai absentăm şi ne mai taie din remunerare”, spune deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc. „Nu îmi este teamă de absenţe. Mi-e teamă de ce a ajuns Parlamentul”, a mai spus deputatul. „Cu toţii am vrea un salariu mai mare, dar, ţinând cont de situaţie, salariul e în regulă”, a spus Ştefan Vlas de la PL.

Stimulări sub formă de premii băneşti pentru consilierii deputaţilor

De sporuri şi compensaţii are parte şi personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Consilierii, secretarii, asistenţii şi alţi angajaţi sunt remuneraţi cu salarii de 2 600-6 800 de lei, un spor lunar de 10% din salariu pentru păstrarea secretului de stat şi un ajutor material anual în mărimea unui salariu. Pentru succese în muncă, angajaţii cabinetelor persoanelor cu funcţii de demnitate publică pot beneficia de premii băneşti, diplome de onoare şi chiar distincţii de stat, spune Legea nr.80 din 07.05.2010 cu privire la statutul angajaţilor din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Potrivit informaţiilor Direcţiei resurse umane a Parlamentului, pe lângă cei 101 deputaţi, activează 503 angajaţi. Dintre aceştia, 128 fac parte din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică (asistenţi ai deputaţilor, consilieri ai preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor Parlamentului, preşedinţilor de fracţiuni parlamentare), 226 de funcţionari publici şi 149 de persoane care desfăşoară activităţi auxiliare.

Etiopia, Suedia şi China, printre destinaţiile „de serviciu” ale deputaţilor

Şi deplasările în străinătate nu au fost prea ieftine pentru parlamentari în 2015. Astfel, anul trecut, pentru deplasări în interes de serviciu, Parlamentul a planificat să cheltuie 5 milioane 345 de mii de lei.

În şase luni ale anului 2015, potrivit www.parlament.md, deputaţii au efectuat 55 de vizite oficiale în 28 de state ale lumii: Serbia, Germania, Letonia, Portugalia, Suedia, Franţa, Italia, Albania, Polonia, Rusia, Croaţia, Letonia, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, China, Ungaria, Belgia, Lituania, Georgia, Turkmenistan, Turcia, România, Etiopia, Bulgaria, Regatul Ţărilor de Jos, Tadjikistan şi Armenia.

Cele mai multe vizite oficiale le-au întreprins deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi (nouă vizite), vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici (cinci vizite), şi fostul deputat PD Igor Corman (cinci vizite).

În opinia ex-deputatului Veaceslav Ioniţă, diurnele alocate unui deputat nu acoperă nici jumătate din necesităţi atunci când acesta pleacă peste hotare. El sugerează revizuirea legislaţiei, astfel încât diurnele să fie comparabile cu necesităţile minime ale unui deputat care pleacă într-o delegaţie şi recomandă celor de la guvernare să nu facă economii pe relaţiile internaţionale. „Diurnele ar trebui cel puţin dublate. Când mergeam peste hotare, ne cazau la marginea oraşului, ca pe nişte persoane fără adăpost”, spune Veaceslav Ioniţă.

Diurne pentru deplasările în interes de serviciu

Cheltuielile de deplasare ale deputaţilor sunt compensate cu diurne şi cu recompense pentru fiecare zi de cazare. Astfel, deputaţilor li se achită cheltuielile de transport tur-retur, cu transport aerian, feroviar, naval, transport auto public, cu excepţia taximetrelor, la tarifele clasei econom, incluzând plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport şi pentru serviciul prestat la vânzarea preliminară a biletelor de călătorie.

În acelaşi timp, parlamentarilor li se compensează cheltuielile efective pentru locaţiune, inclusiv pentru serviciile obligatorii prestate în hoteluri. Potrivit documentelor primare prezentate de parlamentari, se restituie cheltuielile pentru obţinerea paşaportului străin şi a vizei, comisioanele şi taxele bancare pentru schimbarea valutei, la utilizarea cardului bancar sau a cecului de numerar în bancă în valuta corespunzătoare, internet, convorbiri interurbane de serviciu cu entitatea care i-a delegat sau cu alte entităţi ce ţin de scopul delegării, asigurarea medicală obligatorie în străinătate, taxele rutiere şi alte cheltuieli specifice plecării cu transport auto, dar şi transportul bagajelor. La delegarea parlamentarului peste hotare, acestuia i se plăteşte un avans în valută străină, iar raportul privind cheltuielile efectuate în deplasare se prezintă în termen de cinci zile lucrătoare de la revenire. În acelaşi termen se restituie şi soldul avansului eliberat, prevede Hotărârea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 privind aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din R. Moldova.

Conform aceleiaşi hotărâri, ţările cu cele mai mari diurne şi indemnizaţii pentru cazare (pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică, consilierii Preşedintelui Parlamentului, secretarul general al Secretariatului Parlamentului şi adjuncţii lui) sunt Japonia (490 dolari/zi), New York şi Washington (470 dolari/zi) şi Elveţia (400 euro/zi). La polul opus, diurnele cele mai mici sunt oferite pentru deplasări în insulele Comore (95 dolari/zi), Bolivia (85 dolari/zi) şi Tunisia (90 dolari/zi).
În ultimii 10 ani, bugetul Parlamentului R. Moldova a crescut cu aproape 70 milioane de lei.

Ana-Maria VEVERIȚA