Viața de după ferestre

Au hotă­rât să depă­șeas­că sen­ti­men­tul de milă și să intre în case­le oame­ni­lor cu nevoi spe­ci­a­le. Apoi, să stea la geam împre­u­nă cu ei, să des­co­pe­re împre­u­nă cum se vede lumea de aco­lo. Autoa­rea pro­iec­tu­lui, Dje­in Vaca­ri, și foto­gra­ful Ramin Mazur au docu­men­tat timp de un an vie­ți­le de după gea­mu­ri, iar rezul­ta­tul este pre­zen­tat într-o expo­zi­ție cu tema­ti­că urba­nă: „Far­me­cul apar­te al ora­șu­lui Chi­și­nău redat prin gea­mu­ri­le sale”.

Ramin Mazur a absol­vit Facul­ta­tea de Jur­na­lism a Uni­ver­si­tă­ții de Stat din Mol­do­va (USM), iar ulte­ri­or a înce­put să se ocu­pe mai ales de foto­gra­fia docu­men­ta­ră. În 2013, a câști­gat Bur­sa Fun­da­ți­ei Mag­num pen­tru Drep­tu­ri­le Omu­lui și Foto­gra­fie, ce i-a ofe­rit oca­zia să stu­die­ze la New York Uni­ver­si­ty Tis­ch Scho­ol of the Arts. „Nu voiam să scriu des­pre poli­ti­că, în ulti­mul an de stu­dii a apă­rut o pro­pu­ne­re să lucrez ca foto­graf la un ziar. Așa a înce­put totul”, își amin­teș­te Ramin.

Prin obiectivul aparatului foto, către oameni

La înce­put, era difi­cil, „am avut o peri­oa­dă în care nu ști­am dacă cine­va are nevo­ie de ceea ce fac eu. Mai apoi, am câști­gat o bur­să, am ple­cat la New York, am stat aco­lo. Tot aco­lo, lucrând cu oame­ni pro­fe­si­o­niș­ti din dome­niu, mi-am dat sea­ma că fac ce tre­bu­ie, pur și sim­plu, nu am expe­rien­ță”, mai spu­ne Ramin, pen­tru care „foto­gra­fia, în pri­mul rând, tre­bu­ie să repre­zin­te rea­li­ta­tea de azi și, dacă inclu­de și atmosfe­ra, atun­ci e bine. Îmi pla­ce foto­gra­fia care prin­de momen­tul”, ada­u­gă Ramin.

Mazur a fost și pe Mai­dan, când con­flic­tul încă nu izbu­c­ni­se aco­lo, deși își amin­teș­te că a sim­țit cum­va că lucru­ri­le merg nu toc­mai spre bine. În ceea ce pri­veș­te R. Mol­do­va și foto­gra­fi­i­le pe care le face aici, „mi se pare că noi tră­im într-o lume de tranzi­ție și nu am înțe­les care-i pre­zen­tul nos­tru”, opi­nea­ză Mazur, care acum lucrea­ză la un pro­iect des­pre via­ța din stân­ga Nis­tru­lui, des­pre copi­lă­ria și fami­lia sa, și la un altul des­pre tra­di­ți­i­le de Cră­ciun.

Cre­de că este impor­tant să sta­bi­lești un con­tact cu cel pe care îl foto­gra­fi­e­zi, „ca el să înțe­lea­gă că tu nu ești foto­graf, ci, pur și sim­plu, ai came­ra cu tine. Tre­bu­ie să înțe­le­gi ce se întâm­plă îna­in­te de a foto­gra­fia, alt­fel, ceea ce rezul­tă este fără emo­ții”.

În opi­nia lui Ramin, ceea ce con­tea­ză e ca foto­gra­ful să aibă o viziu­ne. „În pri­mul rând, încerc să observ cine e spea­ke­rul, cine e per­soa­na prin­ci­pa­lă”, rele­vă foto­gra­ful, com­ple­tând că nu întot­dea­u­na aceas­tă per­soa­nă e cea care stri­gă cel mai tare în cadrul unui pro­test, de exem­plu. Apoi, oda­tă „prin­se”, foto­gra­fi­i­le au nevo­ie să fie selec­ta­te, ast­fel încât să spu­nă coe­rent o poves­te.

Ramin a fost impli­cat, îna­in­te de pro­iec­tul sus-numit, și în alte pro­iec­te soci­a­le: a foto­gra­fi­at și per­soa­ne care sufe­ră de boa­la flu­tu­ra­șu­lui. „Aces­ta a fost un moment de auto­de­pă­și­re, într-o oare­ca­re măsu­ră”, spu­ne Ramin.

Djein Vacari și-a dorit să lucreze la un proiect care să determine oamenii să caute soluții, și nu scuze

Dje­in Vaca­ri și-a dorit să lucre­ze la un pro­iect care să deter­mi­ne oame­nii să cau­te solu­ții, și nu scu­ze

Un tărâm numit acasă

La cola­bo­ra­rea cu Dje­in, Ramin s-a decis pen­tru că a văzut curaj în ochii ei. Așa, timp de un an, au bătut la uși­le celor pen­tru care aca­să a deve­nit mult mai mult decât pur și sim­plu un loc.

„Cei mai mul­ți din­tre tine­ri tră­iesc cu ide­ea că aca­să este locul unde dorm și, une­o­ri, mănân­că, dar, pen­tru per­soa­ne­le cu nevoi spe­ci­a­le, care petrec mult timp aca­să, aces­ta devi­ne un loc foar­te intim, per­so­nal. Pen­tru ei înseam­nă mult să mer­gi în casa lor”, spu­ne Dje­in Vaca­ri, indi­când că, în tim­pul pro­iec­tu­lui, au apă­rut anu­mi­te pro­ble­me în aceas­tă pri­vin­ță – „era difi­cil să găsim per­soa­ne care vor să fie foto­gra­fi­a­te”.

Dje­in și Ramin au sta­bi­lit din start să nu scrie un pro­iect și să nu apli­ce pen­tru un grant, ci să se ocu­pe sin­gu­ri de tot, având ast­fel liber­ta­tea de a face lucru­ri­le așa cum și le-au dorit. Dje­in măr­tu­ri­seș­te că încă nu este în tota­li­ta­te în afa­ra pro­iec­tu­lui, deși aces­ta aproa­pe că a luat sfâr­șit. Între timp, a obser­vat că oame­nii au ten­din­ța de a evi­ta ști­ri­le mai tris­te, și din asta reie­se că își cre­ea­ză un fel de insu­lă a lor, foar­te con­for­ta­bi­lă, și se izo­lea­ză de cei­lal­ți, aștep­tând ca alții să schim­be ceva.

„Și aces­tor per­soa­ne (cu nevoi spe­ci­a­le, n.r.) le pla­ce foto­gra­fia și arta, în gene­ral, doar că ei nu-și pot per­mi­te luxul de fi spon­ta­ni, de a mer­ge pur și sim­plu la un eve­ni­ment de care au aflat rela­tiv recent, nemai­vor­bind că iar­na pen­tru ei e prac­tic impo­si­bil să iasă în oraș. Am întâl­nit prin­tre ero­ii expo­zi­ți­ei oame­ni care pur și sim­plu erau dor­ni­ci să vor­beas­că, să cunoas­că per­soa­ne noi. Au fost și cazu­ri în care lucru­ri­le erau ceva mai tris­te, erau per­soa­ne care chiar foar­te rar ies afa­ră, iar oda­tă am ieșit dintr-o casă și nu am mai vor­bit cu Ramin până la sta­ție, fie­ca­re încer­ca să-și revi­nă din expe­rien­ța ace­ea. Sco­pul expo­zi­ți­ei este ca fie­ca­re să-și pună între­ba­rea dacă nu poa­te aju­ta, pur și sim­plu, un om din apro­pi­e­rea sa”, poves­teș­te tână­ra.

Dje­in cre­de că schim­bă­ri­le sim­ple țin de carac­ter și sen­si­bi­li­ta­te, iar mila este o ușu­ra­re doar pen­tru per­soa­ne­le care o mani­fes­tă.

„Toți găsesc scu­ze, în loc să vor­beas­că des­pre pro­ble­me și să încer­ce să le rezol­ve. Noi găsim scu­za că nu avem bani, că ni s-a furat mili­ar­dul și așa aștep­tăm, iar între timp via­ța oame­ni­lor tre­ce între patru pere­ți, la geam”, con­chi­de Dje­in.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *