Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Meşteriţa Aliona Manole: „Dragostea pentru…

Meşteriţa Aliona Manole: „Dragostea pentru artă o clădeşti singur”

În ultima perioadă, obiectele confecţionate manual sunt tot mai solicitate. „E un semn al calităţii”, spun oamenii. Fiecare piesă este făcută cu mult profesionism şi dragoste. În caz contrar, nu iese nimic frumos, susţine Aliona Manole. „Nu vei găsi articole identice, pentru că omul nu este o maşinărie, ci o fiinţă, care dă viaţă lucrurilor pe care le creează”, remarcă meşteriţa populară din satul Bardar, raionul Ialoveni.

Totul a început acum câţiva ani, când stătea zile întregi acasă, îngrijind de cei mici. Treptat, croşetatul a devenit o mică afacere a sa, care îi aduce nu doar satisfacţie, ci şi profit. „Pauzele, în timp ce copiii dormeau, mi le coloram cu croşetarea căciuliţelor şi rochiţelor pentru ei. Erau minutele mele de reculegere, de relaxare, în care reuşeam să mă încarc cu energie şi să mă simt bine. Astfel mă simţeam utilă şi fericită când reuşeam să creez ceva frumos”, povesteşte Aliona.

Culorile trezesc amintiri

De atunci, fiecare zi o găseşte pe tânăra meşteriţă în micul său atelier improvizat, printre fire de aţă, mărgeluşe şi atmosferă relaxantă, creând bijuterii şi articole vestimentare. „Îmi plac culorile şi de aceea tot ce fac este colorat. Culoarea este viaţă. Ea provoacă sau reflectă o emoţie şi poate chiar îţi trezeşte şi vreo amintire”, susţine Aliona. Şi cum fiecare zi este diferită, la fel şi creaţiile sale sunt unice şi încărcate cu o energie aparte. „De obicei încerc să nu mă limitez la ceva anume, îmi place să încerc ceva nou. Îmi plac provocările, iar comenzile care vin sunt marile mele provocări”, explică Aliona Manole, care este angajată la Cadastru, iar talentul şi pasiunea de a croşeta le-a moştenit de la străbunica sa. „Străbunica croşeta tot felul de piese când era tânără, apoi bunica, mama, eu şi surorile. De acolo şi se trage pasiunea mea pentru piesele confecţionate cu mâinile”, susţine meşteriţa.

„Am început să-mi vând lucrările după ce profesorii şcolii în care învaţă copilul mai mare s-au arătat impresionaţi de nişte mărţişoare împletite de mine. Mi-au propus să fac mai multe pentru un eveniment ce urma să aibă loc la început de primăvară. Aşa, au aflat despre mine mai mulţi oameni. Veneau, vedeau şi cumpărau sau făceau comandă. De atunci am şi început să particip practic la toate expoziţiile din ţară”, îşi aminteşte Aliona.

În căutarea „personalităţii”

Meşteriţa susţine că clienţii săi sunt persoanele care caută piese unice, autentice, prin care să se remarce. „Am impresia că oamenilor le lipseşte culoarea şi viaţa obiectelor sau accesoriilor pe care le poartă. De aceea, articolele handmade devin tot mai populare şi mai căutate”, opinează ea.

Aliona Manole este şi preşedinta Asociaţiei Obşteşti de Artă, Meşteşug şi Tradiţie din Bardar, unde se adună femeile din sat şi confecţionează lucrări de artizanat. „Ne adunăm şi creăm împreună diverse lucrări. Chiar facem şi unele lecţii cu copiii de la şcoală. Astfel încercăm să le dezvoltăm creativitatea. E greu să creezi ceva cu mâinile proprii. Nu toţi au răbdare şi dibăcie… Dragostea pentru artă o clădeşti şi o creşti singur, prin multă muncă”, ne spune Aliona.

Articolele confecţionate de ea au ajuns şi peste ocean. „Cineva mi-a cerut să croşetez 16 căciuliţe pentru copii şi să le trimit în Statele Unite ale Americii. Am lucrat non-stop timp de două săptămâni. Cel mai mult lucram pe timp de noapte, când toţi dormeau. Cea mai mare satisfacţie a fost atunci când persoana care le-a primit mi-a mulţumit pentru ceea ce am realizat. De fapt, acest lucru contează cel mai mult în această meserie”, adaugă Aliona Manole.