Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Prietenia de 500 mln de…

Prietenia de 500 mln de lei a judecătorilor

Doi amici (foto), Sergiu Namaşco, de la Judecătoria Economică de Circumscripţie (JEC), şi Aureliu Colenco, preşedintele Curţii de Apel Economice (CAE), sunt cei care au dat câştig de cauză companiei “Intercomsoft Ltd”, condusă de Boris Birştein, “părintele business-ului fraudulos şi al corupţiei politice din R. Moldova şi CSI”, în procesul împotriva Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (MTIC), întreprinderii de stat “Cris Registru” şi Ministerului Economiei (ME). Jumătate de miliard de lei trebuie să achite statul companiei controversatului om de afaceri, adică cam 3% din bugetul pentru 2012, în urma unui proces mai mult decât dubios, cu încălcarea mai multor proceduri judiciare.

Subiectul litigiului este Acordul de leasing privind furnizarea echipamentului şi tehnologiilor speciale, semnat la 29 aprilie 1996 între Ministerul Economiei (ME) în folosul Ministerului de Interne (MAI), care se ocupa, în 1996, de documentarea populaţiei, şi compania “Intercomsoft Lld”, din componenţa grupului “Trimol”, al lui Boris Birştein.

Acord pentru 10 ani

Acordul semnat în 1996 prevedea activităţi pe durata a 10 ani, până la 29 aprilie 2006. Acesta, însă, conţinea şi o clauză specială, prin care se prelungea automat, dacă la expirarea celor 10 ani, niciuna dintre părţi nu solicita rezilierea. În 1996, de evidenţa şi documentarea populaţiei se ocupa un departament din cadrul MAI, condus pe atunci de Vladimir Molojen, care a şi participat la semnarea acordului, cunoscând, cu siguranţă, despre acea clauză. Ulterior, în 2006, când contractul urma să expire, Molojen este implicat iarăşi, de astă dată, pentru că  îndeplinea funcţia de ministru al Tehnologiilor Informaţionale, pe care avea s-o deţină până în 2008.

Alexandru Otgon, consultantul principal al Serviciului reprezentare în instanţele judecătoreşti din cadrul MTIC, ne-a spus că, în 2006, ministerul condus de Molojen a trimis o scrisoare către întreprinderea condusă de Birştein. Astfel, ministerul îşi exprima intenţia de a rezilia contractul. “Nu am primit însă niciun răspuns”, spune Otgon. Trimiţând acea scrisoare, reprezentanţii MTIC au considerat că au pus punct colaborării cu firma lui Birştein.

Instanţele internaţionale l-au refuzat

Aceştia însă nu au fost de acord, iar peste câţiva ani, au atacat ministerul în instanţele judecătoreşti din New York, acolo unde îşi are sediul firma “Intercomsoft Ltd“ şi au cerut despăgubiri, pe motiv că “întreprinderea “Cris Registru” şi autorităţile R. Moldova au continuat să folosească utilajul, tehnologiile şi materia primă şi după rezilierea, la 29 aprilie 2006, a acordului de leasing, deşi nu aveau dreptul să o facă timp de 3 ani după reziliere. Reprezentanţii firmei susţineau că nu au ştiut că acel contract, semnat în 1996, fusese reziliat în 2006 şi cereau recompensă pentru “profitul ratat”, calculat de ei la peste 103 mln USD.

După ce au pierdut procesul la New York, reprezentanţii lui Birştein au apelat la o instanţă din Paris. Până în 2010, aceştia au pierdut toate procesele intentate împotriva R. Moldova în instanţele internaţionale. Totuşi, MTIC, care a angajat, pe toată durata proceselor, avocaţi străini, a cheltuit pentru aceste servicii peste 1 milion USD.

La 5 noiembrie 2010, reprezentanţii MTIC au depus o cerere la JEC, prin care solicitau recuperarea cheltuielilor de asistenţă juridică, suportate în litigiul cu “Intercomsoft Ltd” prin angajarea avocaţilor străini care au reprezentat R. Moldova în instanţele internaţionale. Peste 3 săptămâni, la 24 noiembrie 2010, reprezentanţii “Intercomsoft Ltd” au depus la Judecătoria Economică o cerere reconvenţională în legătură cu încetarea Acordului din 1996.

În R. Moldova, însă, Birştein a triumfat

Cererea recovenţională se depune ca replică a unei cereri care este depusă împotriva ta. Cu alte cuvinte, dacă împotriva unei companii în instanţa de judecată este depusă o cerere cu diverse solicitări, compania respectivă este în drept să se adreseze şi ea cu o cerere, în aceeaşi instanţă, în cazul în care are obiecţii faţă de reclamant. În acest caz, cei de la “Intercomsoft Ltd” au apelat drept replică la cererea MTIC. Altfel spus, cel mai probabil, dacă MTIC nu se adresa în instanţa de judecată pentru a recupera acel milion de dolari, nici cei de la “Intercomsoft ltd” nu aveau s-o facă. Alexandru Otgon spune că această probabilitate a fost discutată, dar că, nu este sigur că compania americană nu ar fi acţionat ministerul în instanţă dacă nici ministerul nu acţiona compania. “Nu puteam anticipa”, spune Otgon.

Cererea MTIC, de recuperare a cheltuielilor, a fost respinsă, iar cea reconvenţională, înaintată de firma lui Birştein – admisă. Astfel, Sergiu Namaşco, judecător la JEC, a dispus încasarea egală a puţin peste 71 mln USD din conturile MTIC şi ale ME, în favoarea companiei “Intercomsoft Ltd” şi a consultantului său, “Andimit SRL”. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, “Andimit SRL” este administrată de Ghenadi Şhatov, acţionar unic fiind firma offshore, Affort LTD, cu sediul în Belize.

Deşi nu se ştie cui aparţine firma, în presă au apărut informaţii că în spatele ei ar fi Vladimir Molojen, fostul ministru al Tehnologiilor Informaţionale şi cel care, în 1996, fiind viceministru al Afacerilor Interne, conducea Departamentul informaţii şi documentare a populaţiei, în favoarea căruia a fost semnat acel contract de ME în 1996. Molojen nu a fost de găsit pentru a comenta acest subiect.

Decizia JEC a fost atacată la CAE de către reprezentanţii statului. La 13 decembrie 2011, CAE a diminuat suma despăgubirilor, de la 71 mln USD, la 41 499 mln, echivalentul a aproximativ 500 mln lei. Conform completului de judecată condus de Aureliu Colenco, care este şi preşedintele CAE, banii ar urma să fie încasaţi doar din conturile ÎS “CRIS Registru“, ME fiind exclus din proces.

Cine sunt Namaşco şi Colenco?

Potrivit VIP Magazin, Sergiu Namaşco, magistratul JEC  care a dat câştig de cauză în prima instanţă firmei lui Birştein, este născut la 10 ianuarie 1973, la Mălăieşti, Grigoriopol. A făcut dreptul la USM, după care a activat la aceeaşi facultate. În 2001, a susţinut teza de doctorat la Universitatea “M.V. Lomonosov” din Moscova. În 2001-2004, a practicat avocatura, după care a fost numit judecător la JEC. În 2007, devine vicepreşedinte al acestei instanţe, apoi preşedinte-interimar. Namaşco este acum simplu judecător la JEC. Conform aceleeaşi surse, Aurel Colenco e născut la 21 martie 1970, în Chişinău. A făcut dreptul la USM, absolvind-o în 1994. Şi-a început cariera la secţia anchetă penală a CGP Chişinău. Din 1996 este judecător la Ialoveni, după care, în 1998, la Judecătoria Buiucani. În 2001, devine vicepreşedinte al acestei instanţe. În 2003 este numit în funcţia de vicepreşedinte al JEC, al cărei preşedinte este începând cu 2007.  Ulterior, a fost numit preşedinte la CAE.

Cei doi judecători care au emis deciziile se află în relaţie de amiciţie. Pe lângă faptul că au lucrat împreună, aceştia au apărut în 2008 în revista VIP Magazin, unde au fost prezentanţi la rubrica “New Generation”, drept “tineri capabili să-şi făurească singuri viitorul”.

„Hotărârea este perfectă în opinia mea, de aceea suntem gata să răspundem la orice întrebare”, a precizat Colenco pentru un post de televiziune. Sergiu Namaşco nu a fost de găsit pentru a comenta decizia luată.

Birştein poate cere banii în orice moment

Decizia CAE este executabilă. Totuşi, Roman Talmaci, preşedintele Uniunii Naţionale a executorilor judecătoreşti, ne-a spus că încă la niciun executor judecătoresc nu a primit o cerere de executare a hotărârii judecătoreşti privind încasarea banilor de la ÎS “Cris Registru”. “Termenul în care o asemenea cerere ajunge la executori depinde de creditor. El, adică persoana interesată, e în drept să-şi aleagă un executor judecătoresc şi este în drept să prezinte acest document executoriu în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a hotărârii”, ne-a spus Talmaci.

Acesta a precizat că nu-şi aduce aminte ca, în R. Moldova, să se fi cerut executări de jumătate de miliard de lei. “Dacă “Registru” nu ar avea bani, atunci, va trebui să plătească MTIC, în subordinea căruia se află. Dacă nici MTIC nu va avea acestă sumă, atunci, ei se vor adresa la Ministerul Finanţelor, iar în final, banii vor fi încasaţi din bugetul statului., a conchis Talmaci.

Alexandru Otgon, consultantul principal al Serviciului reprezentare în instanţele judecătoreşti de la MTIC, ne-a spus că a fost deja depusă constestarea la CSJ. Pe lângă asta, a fost depusă şi o solicitare de amânare a executării, respinsă, însă, de CSJ. Astfel, în orice moment, reprezentanţii “Intercomsoft Ltd” pot cere executarea hotărârii şi blocarea conturilor ÎS “Cris Registru” sau MTIC.

Otgon susţine că examinarea cererii depuse de firma  lui Birştein a avut loc cu grave abateri de la lege. “În primul rând, în acordul din 1996 era indicat faptul că litigiile apărute se vor examina la Tribunalul din Elveţia. Astfel spus, instanţele naţionale nici măcar nu trebuiau să admită cererea companiei”, crede Otgon.

Dosarul, examinat cu abateri grave

“Nu vreau să mă pronunţ asupra judecătorilor, dar pot să vă spun că am înaintat numeroase demersuri după ambele hotărâri. Au fost multe încălcări. Cea mai gravă se referă la faptul că, după intrarea în vigoarea a legii care se referă la lichidarea instanţelor economice specializate, dosarul urma să fie transmis la Curtea de Apel Chişinău, dar, din păcate, demersul a fost respins. Putem spune că s-a dorit ca acest dosar să fie examinat anume la CAE”, a continuat Otgon, care  nu ştie cum ar putea achita MTIC  jumătate de miliard de lei.

L-am întrebat pe Alexandru Otgon ce crede despre versiunea potrivit căreia Vladimir Molojen, fiind ministru şi fiind în relaţii de amiciţie cu Boris Birştein, în mod special, în 2006, nu a făcut tot posibilul pentru a rezilia contractul cu firma controversatului om de afaceri. “Am auzit această ipoteză, dar nu cred că veţi găsi pe cineva care ar confirma-o”, s-a rezumat să afirme Otgon.

Gheorghe Mihailov, cel care a reprezentat firma “Intercomsoft Ltd” în instanţa de judecată nu a dorit să discute cu noi. “Nu,nu,nu, nu! Eu nu pot să vă dau comentarii, nu am voie. Scuzaţi”.

Cine e Boris Birştein?

Bugetele ME şi MTIC, implicate în proces, pentru 2012, luate împreună, sunt de 371 mln lei, cu peste 100 mln mai puţin decât daunele pe care ar trebui să le achite. Bugetul R. Moldova pentru 2012 este de aproximativ 22 miliarde de lei.

Despre Boris Birştein, proprietarul companiei Intercomsoft LTD, presa naţională şi internaţională a scris că ar fi un fost agent KGB. Acesta a fost supranumit “părintele business-ului fraudulos şi al corupţiei politice în CSI”. S-a spus că a fost unul dintre finanţatorii campaniei electorale a PCRM. Presa a mai scris că ar fi avut afaceri cu Oleg Voronin şi cu Vladimir Molojen, fost ministru al dezvoltării informaţionale, care pare a fi cheia acordului din 1996.

Premierul Filat a declarat că ÎS “Cris Registru” a fost supusă unui atac de tip raider.