Cum a scăpat Eduard Baghirov de Interpol?

Din 5 iulie 2013, Eduard Baghirov, acuzat la Chişinău de participare în cadrul unui grup criminal organizat la dezordinile în masă din aprilie 2009, poate circula liber în întreaga lume. De atunci, Biroul Central al Interpolului l-a scos din lista persoanelor aflate în căutare internaţională. Cei de la Interpol au ajuns la concluzia că învinuirea adusă lui Baghirov de către autorităţile din R. Moldova poartă preponderent un caracter politic. Una peste alta, această decizie nu influenţează în niciun fel mersul examinării dosarului penal pe numele lui Eduard Baghirov, aflat în gestiunea Judecătoriei Buiucani, ne-a asigurat procurorul care prezintă în instanţă acuzarea de stat.

Pe 11 iulie, opinia publică afla de la Eduard Baghirov că numele său nu mai figurează pe listele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală (OIPC) – “INTERPOL”, acolo unde ajungea pe 19 octombrie 2011. “Slavă Rusiei, viteazului nostru Minister al Afacerilor Externe şi oficialilor pe care eu nu-i pot numi aici. Şi, desigur, salut politica şi sistemul de anchetă complet putrezite din R. Moldova, care şi-au marcat din nou locul lor în comunitatea internaţională”, scria atunci Baghirov pe un site de socializare.

Cine l-a salvat pe Baghirov?

Vestea a provocat reacţii aprinse la Chişinău. Reprezentanţii Biroului Naţional Central (BNC) al Interpol din R. Moldova ne-au explicat că decizia de a-l scoate pe Baghirov din lista persoanelor aflate în căutare internaţională aparţine Secretariatului General al OIPC şi vine după ce Comisia de control a fişierelor OIPC Interpol a examinat plângerea adresată instituţiei de către Baghirov sau de către o altă organizaţie sau instituţie, care au dorit să-l apere pe acest cetăţean al Federaţiei Ruse.

„Este o comisie specială a Interpolului, care se întruneşte periodic şi care examinează petiţiile venite din partea cetăţenilor. Comisia este compusă din persoane din mai multe ţări, fiind una independentă. Membrii acesteia examinează plângerile şi iau o decizie. Pe cinci iulie, ei au luat decizia de a radia numele lui Baghirov şi informaţiile privind infracţiunile de care a fost inculpat din baza de date a OIPC Interpol. Comisia şi-a motivat decizia prin faptul că acţiunile imputate de autorităţile de drept ale R. Moldova cetăţeanului în cauză au preponderent caracter politic”, afirmă reprezentanţii BNC Interpol Moldova. Din câte se pare, şi mai ales după mulţumirile călduroase ale lui Baghirov adresate diplomaţilor ruşi, anume cei de acolo ar fi depus către Interpol cererea prin care au reclamat scoaterea lui Baghirov din lista celor aflaţi în căutare.

Baghirov, interzis doar în R. Moldova

„BNC Interpol al Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI) nu este autorizat să comenteze sau să interpreteze decizia comisiei. Am luat act de decizia comisiei, iar informaţia a fost transmisă organelor şi subdiviziunilor de resort, Procuratura Generală (PG) şi Inspectoratul Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei. Nu putem face nimic, pentru că suntem doar o punte de legătură între organele de poliţie şi cele de drept. Da, acum Baghirov poate pleca în orice ţară din lume, cu excepţia R. Moldova, unde este în căutare la nivel naţional”, au confirmat cei de la Interpol.

Reprezentanţii Interpol Moldova ne-au mai explicat că organizaţia nu se ocupă de cazuri în care persoanele sunt acuzate de crime politice, rasiale, religioase şi cu caracter militar. “Adică, un criminal sau o persoană bănuită de comiterea unei crime nu poate fi anunţată prin canalele Interpol dacă crima se referă la aceste categorii. Doar crimele grave pot fi anunţate prin intermediul Interpol”, ne-au anunţat aceştia.

Andrei Pântea, prim-adjunctul Procurorului General, cel care a condus urmărirea penală în dosarul Baghirov, ne-a spus că subiectul căutării lui Baghirov ţine de competenţa Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi că el nu poate face nici un fel de comentariu la această temă, îndemnându-ne totodată să discutăm despre caz cu procurorul care prezintă în instanţă acuzarea de stat în dosarul Baghirov.

„Ei caută doar criminali reali”

Sergiu Roşu, procuror în secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, cel care merge în instanţa de judecată în dosarul Baghirov, dosar examinat de un complet de judecători în cadrul Judecătoriei Buiucani din Chişinău, afirmă că scoaterea lui Baghirov din lista persoanelor aflate în căutare internaţională nu schimbă în niciun fel lucrurile în cadrul dosarului. “Faptul că Eduard Baghirov a fost scos de sub căutare internaţională nu influenţează în niciun fel mersul examinării dosarului. Eu am solicitat informaţii de la Interpol despre această situaţie. Mi-au spus că ei nu se ocupă de căutarea persoanelor suspectate de infracţiuni care dau temei de a presupune că sunt politice. Ei caută doar criminali reali”, a precizat Roşu.

Totuşi, susţine procurorul, “căutarea” lui pe teritoriul R. Moldova rămâne în vigoare. “Baghirov e cu acelaşi mandat de arest. Totul e aşa cum a fost. Dacă ar veni în R. Moldova, ar fi imediat arestat”, afirmă acuzatorul de stat.

„Probele – suficiente pentru a-l condamna”

Cât despre mersul lucrurilor în cadrul dosarului penal, Sergiu Roşu ne-a spus că, momentan, sunt cercetate probele materiale aduse de acuzare, după ce anterior au fost audiaţi şi câţiva martori. “Acuzarea se bazează mai mult pe probe materiale decât pe declaraţiile martorilor. Sunt imagini video, înregistrări audio, diferite probe. Sunt folosite inclusiv imaginile din acel film în care Baghirov vorbeşte despre 7 aprilie”, ne-a mai spus Roşu. Amintim că, într-un film apărut pe Internet pe 7 aprilie 2012, apare vocea lui Eduard Baghirov, care povestea cum a organizat evenimentele din aprilie 2009, fiind plătit de către deputatul PCRM Mark Tkaciuk. Întrebat dacă în instanţă urmează să fie audiat şi Mark Tkaciuk, Roşu ne-a spus că “este posibil, la fel cum este posibil să fie audiată orice persoană care cunoaşte detalii despre 7 aprilie”.

„Consider că probele deţinute de noi sunt suficiente pentru a-l condamna pe Baghirov. De aceea am şi trimis dosarul în instanţa de judecată. Eu sper că anul acesta va fi o finalitate în dosar, asta dacă nu va solicita şi apărarea să prezinte careva probe”, a conchis Roşu.

Natalia Morari – martora acuzării

Nu de aceeaşi părere este şi Dragoş Chetraru, avocatul din oficiu al lui Baghirov. Chetraru a preluat dosarul acestuia după ce rusul a refuzat să desemneze un avocat care să-l apere, nerecunoscând procesul din R. Moldova. Chetraru, cu licenţă de avocat din 2010, face parte din biroul de avocaţi condus de Mihail Murzac, apărătorul unui alt acuzat în dosarele 7 aprilie, fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc.

„Acum se examinează probele acuzării. Dosarul este foarte voluminos. Ultima şedinţă a fost pe 4 iulie. Următoarea e în toamnă, pentru că judecătorii pleacă în concediu. Am finalizat audierea probelor cu martori, iar acum lucrăm cu probele materiale. Sunt prezentate înregistrări audio, înregistrări de pe blogul lui Baghirov, din acel film apărut pe Internet. Au fost audiaţi mai mulţi martori. A fost audiat un lucrător de la o agenţie imobiliară, prin care dl Baghirov a închiriat un apartament. A fost audiat un martor taximetrist, de serviciile căruia Baghirov s-a folosit des, fiind în Chişinău. A mai fost audiat un blogger din Chişinău, proprietarul unei pensiuni din Ţipova, acolo unde procurorii cred că Baghirov mergea pentru a-şi planifica acţiunile, dar şi Natalia Morari. Sunt diferiţi martori. După părerea apărării, aceşti martori, însă, nu au dat declaraţii împotriva lui Baghirov. Eu, ca jurist, nu înţeleg care a fost sensul de includere a acestor martori în învinuirea dlui Baghirov. Fiind audiaţi, martorii nu au prezentat nicio circumstanţă care ar demonstra învinuirea adusă”, a precizat apărătorul din oficiu al lui Eduard Baghirov, care ne-a spus că nu a discutat niciodată cu cel pe care-l apără.