“Condamnaţi” la libertate (II)

Chiar dacă eşti con­dam­nat pen­tru crime grave la zeci de ani de puş­că­rie, în schim­bul a câteva mii de euro poţi obţine eli­be­ra­rea din peni­ten­ciar peste doar câţiva ani de detenţie. Evi­dent, prin metode ile­gale. Se întâm­plă în R. Mol­dova, iar secre­tul con­stă în rela­ţi­ile finan­ci­are pe care, dacă eşti deţi­nut, tre­buie să le sta­bi­leşti cu unii avo­caţi, cu expe­rienţă în ast­fel de scheme, cu anga­ja­ţii peni­ten­ci­a­re­lor, cu jude­că­to­rii de instru­cţie sau chiar cu pro­cu­ro­rii.

Continuare din nr. trecut

De fap­tul că zvo­nu­rile pri­vind eli­be­ra­rea ile­gală a deţi­nu­ţi­lor îna­inte de ter­men au suport fac­to­lo­gic ne vor­besc şi acţiu­nile unor avo­caţi. Aceş­tia îşi asi­gură cli­enţii de fap­tul că au influ­enţă asu­pra jude­că­to­ri­lor şi, în schim­bul unei sume con­si­de­ra­bile de bani, le pro­mit liber­ta­tea.

Libertate pentru 1400 de euro

La finele anu­lui tre­cut, Cen­trul pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi a Coru­pţiei (CCCEC) l-a reţi­nut în fla­grant pe avo­ca­tul Roman Mede­leanu, sus­pec­tat de tra­fic de influ­enţă. După cum au sta­bi­lit ulte­rior pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie, Mede­leanu, susţinând că are influ­enţă asu­pra mem­bri­lor Comi­siei Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 15 din or. Cri­cova, mun. Chi­şi­nău, şi asu­pra unor magis­traţi de la Jude­că­to­ria Râş­cani şi de la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău (CAC), a pri­mit de la un inter­me­diar, Ghe­or­ghe Gri­ţco, 1400 de euro. În schim­bul aces­tei sume, avo­ca­tul tre­buia să asi­gure eli­be­ra­rea lui Ion Mun­teanu, deţi­nut care îşi ispă­şeşte pede­pasa în Peni­ten­ci­a­rul nr. 15 din or. Cri­cova.

Însă, la 3 zile după reţi­nere, în baza art. 55 din Codul Penal (CP), urmă­ri­rea penală în pri­vinţa lui Mede­leanu a fost înce­tată, res­pec­ti­vul fiind tras la răs­pun­dere con­tra­venţio­nală, pe motiv că “a săvârşit o infra­cţiune mai puţin gravă pen­tru prima dată, este carac­te­ri­zat pozi­tiv la locul de muncă şi de trai, a recu­nos­cut vina pe deplin în comi­te­rea infra­cţiu­nii pre­vă­zute de art. 326 (Tra­fi­cul de influ­enţă – n.r.) alin. 1 CP, a res­ti­tuit echi­va­len­tul mij­loa­ce­lor băneşti pri­mite […]”. Dar dacă Mede­leanu avea sau nu influ­enţă şi asu­pra cui, dosa­rul  n-a răs­puns la aceste între­bări. “E greu de mers mai departe din cauza imu­ni­tă­ţii jude­că­to­ri­lor”, se scuză pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie.

Soli­ci­tat de ZdG, avo­ca­tul Roman Mede­leanu ne-a anu­nţat că “la moment nu pot dis­cuta” şi că nu ne poate spune când să reve­nim în legă­tură cu subiec­tul res­pec­tiv. Cert este că Mede­leanu a fost reţi­nut în fla­grant chiar lângă sediul CAC, în momen­tul în care pri­mea ultima tranşă de bani, asta după ce avo­ca­tul şi-a anu­nţat cli­en­tul că banii pri­miţi ante­rior nu sunt de ajuns şi că, în afară de mem­brii Comi­siei peni­ten­ci­a­ru­lui şi de magis­tra­tul de la Râş­cani, mai este nevoie de plătit şi la jude­că­to­rii de la CAC.

De pre­ci­zat şi fap­tul că la jude­că­to­ria Râş­cani în acea peri­oadă, la fel ca şi acum, sunt 2 jude­că­tori de instru­cţie, Ghen­a­die Moro­zan şi Ana­to­lie Gal­ben. Dacă e să cre­dem pro­cu­ro­ri­lor, atunci avo­ca­tul s-ar fi înţe­les pen­tru a emite o înche­iere con­trară legii cu unul din­tre aceşti jude­că­tori. Moro­zan a refu­zat să dis­cute cu ZdG. Andrei Gal­ben a spus că îl cunoa­şte pe Mede­leanu, dar când a fost între­bat dacă a fost con­tac­tat de către acesta în vede­rea eli­be­ră­rii ile­gale a unui con­dam­nat îna­inte de ter­men, a negat: “Avem rela­ţii doar după adop­ta­rea legii. Nu cunosc să se fi apro­piat el de mine pen­tru a eli­bera pe cineva. Nu ştiu”, ne-a spus, vizi­bil emoţio­nat, Gal­ben.

“Cine v-a spus aşa prostii?”

Într-o situ­a­ţie prac­tic simi­lară a ajuns şi avo­ca­tul Gri­gore Gar­go­tov, care, în toamna tre­cută, era reţi­nut tot de către anga­ja­ţii CCCEC. Res­pec­ti­vul susţi­nea că are influ­enţă asu­pra unui jude­că­tor şi că, în schim­bul a 6000 de euro, îl poate deter­mina să eli­be­reze un deţi­nut con­dam­nat pen­tru escro­che­rie. Ion Negu­riţă, pro­cu­ro­rul anti­co­ru­pţie care instru­men­tează cazul, susţine că, deşi a fost reţi­nut în fla­grant, Gar­go­tov nu-şi recu­noa­şte vina.

“Pro­cu­ra­tura a sta­bi­lit cu cer­ti­tu­dine că per­soana susţi­nea că are influ­enţă asu­pra unor jude­că­tori de la Cur­tea de Apel, dar dacă o are sau nu, nu a fost sta­bi­lit. Avo­ca­tul n-a recu­nos­cut fapta şi n-a fost posi­bilă audi­e­rea lui în con­tex­tul sta­bi­li­rii asu­pra căror jude­că­tori avea influ­enţă, dacă avea influ­enţă”, ne explică Negu­riţă.

“Nu este ade­vă­rat, cine v-a spus aşa pros­tii?”, a rea­cţio­nat Gri­gore Gar­go­tov atunci când am încer­căm să-i aflăm pozi­ţia în dosa­rul inten­tat pe numele său. Deşi ne-a asi­gu­rat că “nu am niciun dosar acolo (Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie – n.r.)”, avo­ca­tul a insis­tat să afle numele pro­cu­ro­ru­lui care ne-a fur­ni­zat infor­ma­ţia. “Să intru la el să dis­cut”, îşi explică avo­ca­tul insis­tenţa.

În momen­tul de faţă, dosa­rul inten­tat pe numele lui Gar­go­tov se află în instanţa de jude­cată. Dacă va fi găsit vino­vat de tra­fic de influ­enţă, avo­ca­tul riscă până la 6 ani de detenţie sau o amendă în mărime de până la 60 000 lei.

De menţio­nat că numele lui Gri­gore Gar­go­tov a apă­rut în presă după pro­tes­tele din apri­lie 2009, când mai mulţi tineri reţi­nuţi de poli­ţie l-ar fi acu­zat că, după ce s-ar fi pre­zen­tat drept avo­cat din ofi­ciu, ar fi soli­ci­tat de la rudele aces­tora sume exor­bi­tante de bani, fără să le acorde asis­tenţa juri­dică pro­misă.

De menţio­nat e şi fap­tul că, la 6 febru­a­rie 2012, Comi­sia de etică şi dis­ci­plină a Uniu­nii Avo­ca­ţi­lor din R. Mol­dova (UA) l-a san­cţio­nat dis­ci­pli­nar sub formă de aver­ti­zare pe Gar­go­tov, pen­tru “acţio­na­rea cu rea cre­dinţă şi con­trar inte­re­se­lor cli­en­tu­lui”, pre­cum şi pen­tru întoc­mi­rea con­trac­te­lor de asis­tenţă juri­dică şi a bonu­ri­lor de plată prin imi­ta­rea sem­nă­tu­rii cli­en­tu­lui.

“Neamuri cu cei de la Centru”

“Din păcate, încă mai avem aşa avo­caţi. Sunt şi con­dam­naţi, sunt şi acuma traşi la răs­pun­dere, pen­tru tra­fic de influ­enţă, ca de obi­cei, dar, ce poţi să zici, pădure fără uscă­turi nu-i”, a comen­tat Ghe­or­ghe Ami­ha­la­chi­oaie, preşe­din­tele UA, situ­a­ţia din dome­niu.

Ami­ha­la­chi­oaie con­si­deră că unii avo­caţi îşi per­mit să încalce etica pro­fe­sio­nală din mai multe motive, inclu­siv setea de bani. “Sunt în rela­ţii bune cu jude­că­to­rii şi se înţe­leg sau, câteo­dată, nici nu sunt în rela­ţii bune, dar spun cli­en­tu­lui că tre­buie de plătit. Sunt mai multe, dar în fie­care caz con­cret ei găsesc lămu­riri”, susţine preşe­din­tele UA. Ace­eaşi sursă a mai ţinut să pre­ci­zeze şi fap­tul că, une­ori, cli­en­tul este cel care inter­pre­tează greşit vor­bele avo­ca­tu­lui, iar ulte­rior îl acuză că nu şi-ar fi înde­pli­nit pro­mi­siu­nile. “Mai sunt per­soane care sunt cume­tri sau nea­muri cu cei de la Cen­tru (CCCEC – n.r.), mai sunt infor­ma­tori… Avem pro­bleme”, a con­chis Ami­ha­la­chi­oaie.

Avocat: “Eu pot să mă înţeleg”

Am găsit şi noi un avo­cat des­pre care am aflat din surse sigure că s-ar ocupa şi cu eli­be­ra­rea con­dam­na­ţi­lor îna­inte de ter­men. Sur­sele noas­tre ne-au spus că acesta a scos mai mulţi oameni din puş­că­rie îna­inte de ter­men, prin diverse metode.

Ne-am pre­zen­tat drept sora unui deţi­nut con­dam­nat pen­tru omor, care toc­mai s-a întors de peste hotare, unde s-a aflat mai mulţi ani şi care este dis­pusă să plă­tească orice sumă pen­tru a-şi eli­bera fra­tele de după gra­tii. V.M. acti­vează de mai mult timp în cali­tate de avo­cat. Acesta deţine şi un birou de avo­caţi într-un oraş din nor­dul R. Mol­dova. El ne-a spus clar că poate să se înţe­leagă cu jude­că­to­rul şi cu anga­ja­ţii peni­ten­ci­a­ru­lui, pen­tru a eli­bera con­dam­na­tul îna­inte de ter­men, doar că, cel mai uşor ar fi dacă el ar avea ispă­şit măcar jumă­tate din ter­men. Pre­ci­zăm aici că, legal, un con­dam­nat pen­tru omor poate pre­tinde la eli­be­ra­rea îna­inte de ter­men doar după ispă­şi­rea a 2/3 sau chiar a 3/4 din pedeapsă, şi nici­de­cum după jumă­tate de ter­men. Iată, în mare parte, care a fost dis­cu­ţia:

ZdG Banii nu sunt o pro­blemă. Eu vă plă­tesc pen­tru depla­sare, ben­zină, tot ce tre­buie.
V.M. – Adu­naţi toate docu­men­tele, sen­tinţa, deci­zia Curţii de Apel şi a Curţii Supreme de Jus­ti­ţie.
ZdG Dar cam cât ar costa?
V.M. – Nu ştiu. Eu tre­buie să văd docu­men­tele şi pe urmă de vor­bit.

ZdG Eu, din câte am înţe­les de la el, vă spun că, dacă nu am fost în ţară, nu ştiu multe des­pre caz, cu docu­men­tele nu prea se poate de făcut nimic, numai dacă de înţe­les cu cei de la peni­ten­ciar sau cu jude­că­to­rul.
V.M. – Eu pot să mă înţe­leg, dar tre­buie deo­dată să văd pen­tru ce stă el.
ZdG Pen­tru omor. 15 ani.
V.M. – Aduceţi-mi sau trans­mi­teţi docu­men­tele aces­tea şi pe urmă eu pot să vor­besc. Tre­buie să văd per­spec­tiva.
ZdG S-ar putea nici să nu reu­şim? De ce depinde asta, că noi facem tot ce tre­buie.
V.M. – Tre­buie să văd. El a stat trei ani. Asta-i exclus acuma.
ZdG Staţi, el are 5 ani staţi.
V.M. – Până nu trece jumă­tate de ter­men nu se prea poate de dis­cu­tat pro­blema. Eu înţe­leg că se spune că, cu banii, faci tot, dar nu întot­dea­una. Nu prea merg ei, jude­că­to­rii, acum la orice, tre­buie să fie cel puţin oleacă legi­tim ceea ce fac. Dar, încer­căm.

2011. Procurorii au luat “la ochi” 83 de eliberări înainte de termen

Vita­lie Bor­dea, procurorul-şef al secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), admite că există situ­a­ţii când con­dam­na­ţii, aju­taţi de către avo­caţi, şefi de peni­ten­ci­are, dar mai ales de jude­că­tori, “dri­blează” legile şi devin, con­tra unor sume de bani sau a altor favo­ruri, liberi.

“Există aşa ceva, dar lup­tăm cu acest feno­men”, ne-a spus Bor­dea, care se mân­dreşte cu fap­tul că din 2008, de când a pre­luat con­du­ce­rea aces­tei secţii, lucru­rile au evo­luat mult spre bine. “Îna­inte de a veni eu aici, era groaz­nic. Nu vreau să mă laud, dar pot spune ferm că am schim­bat lucru­rile. Ante­rior, era o prac­tică sta­bi­lită de ani de zile. Era un sis­tem fix. Am depus toate efor­tu­rile pen­tru a sparge feno­me­nul. Doar în 2008 am scris 192 de recur­suri la deci­zi­ile jude­că­to­ri­lor de instru­cţie de a eli­bera per­soa­nele îna­inte de ter­men. Este foarte mult. Tot în 2008, din 18 şefi de peni­ten­ci­are, 11 au fost eli­be­raţi din fun­cţie, exact atunci când s-a înce­put lucrul inten­siv cu ei”, explică Bor­dea. Acesta ne-a adus şi un exem­plu din 2008. Un deţi­nut, care era con­dam­nat la 24 de ani de închi­soare, fusese eli­be­rat după doar 11 ani.

În 2011, de către pro­cu­rori au fost ata­cate cu recurs 83 de înche­ieri emise de instanţele de jude­cată pri­vind eli­be­ra­rea con­dam­na­ţi­lor îna­inte de ter­men, 52 fiind admise. “Asta înseamnă că în pri­vinţa a 52 de con­dam­naţi a fost anu­lată eli­be­ra­rea îna­inte de ter­men şi, fie au fost întorşi ime­diat în peni­ten­ci­are, fie dosa­rul a fost tri­mis la reju­de­care”, a pre­ci­zat Bor­dea.

“Calcularea privilegiată – moştenire din URSS”

De cele mai multe ori, con­dam­na­ţii care doresc să ajungă acasă îna­inte de a-şi ispăşi întreg ter­me­nul, par­ti­cipă la diverse munci, remu­ne­rate sau nere­mu­ne­rate. Ast­fel, aces­tora le sunt com­pen­sate zilele de puş­că­rie prin zile de muncă. Rapor­tul a fost sta­bi­lit printr-un ordin al Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei din 8 august 2007, când au fost apro­bate instru­cţiu­nile cu pri­vire la pro­ce­dura com­pen­să­rii pri­vi­le­gi­ate a zile­lor de muncă din con­tul dura­tei pedep­sei.

Acel ordin, sem­nat de Vita­lie Pâr­log, minis­trul Jus­ti­ţiei de atunci, pre­vede, prin­tre altele, că, pen­tru con­dam­na­ţii antre­naţi la lucrări în sub­te­ran sau la lucrări cu con­di­ţii grele şi nocive (vătă­mă­toare), deo­se­bit de grele şi deo­se­bit de vătă­mă­toare, se aplică rapor­tul o zi de muncă pen­tru 3 zile de detenţie. Ast­fel, de exem­plu, o per­soană con­dam­nată la 20 de ani de închi­soare poate ieşi din detenţie după doar 7 ani dacă lucrează sau dacă în dosa­rul său se indică fap­tul că a lucrat, deşi în rea­li­tate lucru­rile ar putea sta cu totul alt­fel.

Vita­lie Bor­dea spune că, acum, în Par­la­men­tul R. Mol­dova este un pro­iect de lege cu pri­vire la modi­fi­ca­rea Codu­lui de Exe­cu­tare, pen­tru a nu mai avea o zi de lucru pen­tru 3 zile de detenţie. “S-au pro­pus modi­fi­cări pen­tru a fi 3 zile de muncă la 4 zile de detenţie. Cal­cu­la­rea aceasta pri­vi­le­gi­ată a rămas, prac­tic, doar la noi, moş­te­nire din URSS. Nu e corectă”, con­si­deră pro­cu­ro­rul, care spune că prin inter­me­diul ei se fac multe ile­ga­li­tăţi.

“Doar judecătorii decid”

Pe lângă amnis­tie, des­tul de frec­ventă în R. Mol­dova, mai ales pe tim­pul guver­nă­rii comu­niste, şi schim­bă­rile dese în legi­sla­ţie care înles­nesc pedep­sele con­dam­na­ţi­lor, “cea mai sim­plă şi des întâl­nită metodă de eli­be­rare a con­dam­na­ţi­lor îna­inte de ter­men este înţe­le­ge­rea din­tre con­dam­nat, avo­ca­tul aces­tuia şi jude­că­to­rul de instru­cţie”, spune Bor­dea.

“Con­dam­na­ţii se adre­sează instanţei de jude­cată. Doar jude­că­to­rii decid dacă eli­be­rează sau nu con­dam­na­tul.  Comi­sia peni­ten­ci­a­ru­lui, con­form legii, tre­buie să ia o deci­zie dacă tri­mite sau nu în jude­cată dosa­rul de eli­be­rare îna­inte de ter­men a deţi­nu­tu­lui, dar, în ulti­mul timp, comi­si­ile nu prea pre­zintă mate­ri­a­lele în jude­cată. Nimeni însă nu-i îngră­deşte con­dam­na­tu­lui drep­tul de acces liber la jus­ti­ţie. El anga­jează un avo­cat sau scrie sin­gur instanţei. Iese că se trece peste Comi­sie. Jude­că­to­rii n-ar tre­bui să exa­mi­neze ase­me­nea dosare, dar ei de multe ori negli­jează fap­tul ăsta”, poves­teşte pro­cu­ro­rul.

“Nu neg fap­tul că şi pro­cu­ro­rii pot fi une­ori impli­caţi în aceste scheme de eli­be­rare îna­inte de ter­men, dar nu au fost situ­a­ţii în care să nu rea­cţio­năm, dacă sun­tem sesi­zaţi. Dar, ele sunt rare”, ne asi­gură Bor­dea.

Continuare în nr. următor
Victor MOŞNEAG, Tatiana EŢCO, Nicolae CUŞCHEVICI
Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Gogu

    … pre­tinde eliberarea,nu “la eliberarea…”.Mostre tra­duse din rusa in loc sa bagati si voi niste ore de gra­ma­tica romana ca-i vai si amar.
    “Inte­le­ge­rea din­tre condamnat,avocat si judecator”,de fapt 3 infractori,de aia eu pro­pun ca,eliberandu-l cu bani grei pe condamnat,sa fie bagati in locul lui,gratis,avocatul si judecatorul,oricum soci­e­ta­tea n-are nici un folos din der­be­deii astia pla­titi de noi,iar ei se diha­nesc carand eurii acasa.
    3 delincventi,care sub­mi­neaza tot ce se poate submina.Cotcarii astia au auzit de vic­tima? Pe ea n-o intreaba nimeni ce-o doare? Sau mor­tul e de vina si lui nu-i mai tre­buie euri.Sau violati,maltratati,nenorociti pe viata de pe urma con­dam­na­ti­lor nu sunt parin­tii si copiii avocatilor,judecatorilor,procurorilor.
    Stiu ca pre­se­din­tele e jurist,dar pe jegul lasat de Voronin,pe care AIE a mai cla­dit un strat de bahlitura,nu vor creste flori,pt ca dreptatea,corectitudinea si legea n-au nici o lae comun cu gan­da­cii de bale­gar.