“Condamnaţi” la libertate (II)

Chiar dacă eşti con­dam­nat pen­tru cri­me gra­ve la zeci de ani de puş­că­rie, în schim­bul a câte­va mii de euro poţi obţi­ne eli­be­ra­rea din peni­ten­ci­ar pes­te doar câţi­va ani de detenţie. Evi­dent, prin meto­de ile­ga­le. Se întâm­plă în R. Mol­do­va, iar secre­tul con­stă în rela­ţi­i­le finan­ci­a­re pe care, dacă eşti deţi­nut, tre­bu­ie să le sta­bi­leş­ti cu unii avo­ca­ţi, cu expe­rienţă în ast­fel de sche­me, cu anga­ja­ţii peni­ten­ci­a­re­lor, cu jude­că­to­rii de instru­cţie sau chiar cu pro­cu­ro­rii.

Continuare din nr. trecut

De fap­tul că zvo­nu­ri­le pri­vind eli­be­ra­rea ile­ga­lă a deţi­nu­ţi­lor îna­in­te de ter­men au suport fac­to­lo­gic ne vor­besc şi acţiu­ni­le unor avo­ca­ţi. Aceş­tia îşi asi­gu­ră cli­enţii de fap­tul că au influ­enţă asu­pra jude­că­to­ri­lor şi, în schim­bul unei sume con­si­de­ra­bi­le de bani, le pro­mit liber­ta­tea.

Libertate pentru 1400 de euro

La fine­le anu­lui tre­cut, Cen­trul pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mi­ce şi a Coru­pţi­ei (CCCEC) l-a reţi­nut în fla­grant pe avo­ca­tul Roman Mede­lea­nu, sus­pec­tat de tra­fic de influ­enţă. După cum au sta­bi­lit ulte­ri­or pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie, Mede­lea­nu, susţinând că are influ­enţă asu­pra mem­bri­lor Comi­si­ei Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 15 din or. Cri­co­va, mun. Chi­şi­nău, şi asu­pra unor magis­tra­ţi de la Jude­că­to­ria Râş­ca­ni şi de la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău (CAC), a pri­mit de la un inter­me­di­ar, Ghe­or­ghe Gri­ţ­co, 1400 de euro. În schim­bul aces­tei sume, avo­ca­tul tre­bu­ia să asi­gu­re eli­be­ra­rea lui Ion Mun­tea­nu, deţi­nut care îşi ispă­şeş­te pede­pa­sa în Peni­ten­ci­a­rul nr. 15 din or. Cri­co­va.

Însă, la 3 zile după reţi­ne­re, în baza art. 55 din Codul Penal (CP), urmă­ri­rea pena­lă în pri­vinţa lui Mede­lea­nu a fost înce­ta­tă, res­pec­ti­vul fiind tras la răs­pun­de­re con­tra­venţio­na­lă, pe motiv că “a săvârşit o infra­cţiu­ne mai puţin gra­vă pen­tru pri­ma dată, este carac­te­ri­zat pozi­tiv la locul de mun­că şi de trai, a recu­nos­cut vina pe deplin în comi­te­rea infra­cţiu­nii pre­vă­zu­te de art. 326 (Tra­fi­cul de influ­enţă – n.r.) alin. 1 CP, a res­ti­tu­it echi­va­len­tul mij­loa­ce­lor băneş­ti pri­mi­te […]”. Dar dacă Mede­lea­nu avea sau nu influ­enţă şi asu­pra cui, dosa­rul  n-a răs­puns la aces­te între­bă­ri. “E greu de mers mai depar­te din cau­za imu­ni­tă­ţii jude­că­to­ri­lor”, se scu­ză pro­cu­ro­rii anti­co­ru­pţie.

Soli­ci­tat de ZdG, avo­ca­tul Roman Mede­lea­nu ne-a anu­nţat că “la moment nu pot dis­cu­ta” şi că nu ne poa­te spu­ne când să reve­nim în legă­tu­ră cu subiec­tul res­pec­tiv. Cert este că Mede­lea­nu a fost reţi­nut în fla­grant chiar lân­gă sedi­ul CAC, în momen­tul în care pri­mea ulti­ma tranşă de bani, asta după ce avo­ca­tul şi-a anu­nţat cli­en­tul că banii pri­mi­ţi ante­ri­or nu sunt de ajuns şi că, în afa­ră de mem­brii Comi­si­ei peni­ten­ci­a­ru­lui şi de magis­tra­tul de la Râş­ca­ni, mai este nevo­ie de plătit şi la jude­că­to­rii de la CAC.

De pre­ci­zat şi fap­tul că la jude­că­to­ria Râş­ca­ni în acea peri­oa­dă, la fel ca şi acum, sunt 2 jude­că­to­ri de instru­cţie, Ghen­a­die Moro­zan şi Ana­to­lie Gal­ben. Dacă e să cre­dem pro­cu­ro­ri­lor, atun­ci avo­ca­tul s-ar fi înţe­les pen­tru a emi­te o înche­ie­re con­tra­ră legii cu unul din­tre aceş­ti jude­că­to­ri. Moro­zan a refu­zat să dis­cu­te cu ZdG. Andrei Gal­ben a spus că îl cunoa­ş­te pe Mede­lea­nu, dar când a fost între­bat dacă a fost con­tac­tat de către aces­ta în vede­rea eli­be­ră­rii ile­ga­le a unui con­dam­nat îna­in­te de ter­men, a negat: “Avem rela­ţii doar după adop­ta­rea legii. Nu cunosc să se fi apro­pi­at el de mine pen­tru a eli­be­ra pe cine­va. Nu ştiu”, ne-a spus, vizi­bil emoţio­nat, Gal­ben.

“Cine v-a spus aşa prostii?”

Într-o situ­a­ţie prac­tic simi­la­ră a ajuns şi avo­ca­tul Gri­go­re Gar­go­tov, care, în toam­na tre­cu­tă, era reţi­nut tot de către anga­ja­ţii CCCEC. Res­pec­ti­vul susţi­nea că are influ­enţă asu­pra unui jude­că­tor şi că, în schim­bul a 6000 de euro, îl poa­te deter­mi­na să eli­be­re­ze un deţi­nut con­dam­nat pen­tru escro­che­rie. Ion Negu­ri­ţă, pro­cu­ro­rul anti­co­ru­pţie care instru­men­tea­ză cazul, susţi­ne că, deşi a fost reţi­nut în fla­grant, Gar­go­tov nu-şi recu­noa­ş­te vina.

“Pro­cu­ra­tu­ra a sta­bi­lit cu cer­ti­tu­di­ne că per­soa­na susţi­nea că are influ­enţă asu­pra unor jude­că­to­ri de la Cur­tea de Apel, dar dacă o are sau nu, nu a fost sta­bi­lit. Avo­ca­tul n-a recu­nos­cut fap­ta şi n-a fost posi­bi­lă audi­e­rea lui în con­tex­tul sta­bi­li­rii asu­pra căror jude­că­to­ri avea influ­enţă, dacă avea influ­enţă”, ne expli­că Negu­ri­ţă.

“Nu este ade­vă­rat, cine v-a spus aşa pros­tii?”, a rea­cţio­nat Gri­go­re Gar­go­tov atun­ci când am încer­căm să-i aflăm pozi­ţia în dosa­rul inten­tat pe nume­le său. Deşi ne-a asi­gu­rat că “nu am niciun dosar aco­lo (Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie – n.r.)”, avo­ca­tul a insis­tat să afle nume­le pro­cu­ro­ru­lui care ne-a fur­ni­zat infor­ma­ţia. “Să intru la el să dis­cut”, îşi expli­că avo­ca­tul insis­tenţa.

În momen­tul de faţă, dosa­rul inten­tat pe nume­le lui Gar­go­tov se află în instanţa de jude­ca­tă. Dacă va fi găsit vino­vat de tra­fic de influ­enţă, avo­ca­tul ris­că până la 6 ani de detenţie sau o amen­dă în mări­me de până la 60 000 lei.

De menţio­nat că nume­le lui Gri­go­re Gar­go­tov a apă­rut în pre­să după pro­tes­te­le din apri­lie 2009, când mai mulţi tine­ri reţi­nu­ţi de poli­ţie l-ar fi acu­zat că, după ce s-ar fi pre­zen­tat drept avo­cat din ofi­ciu, ar fi soli­ci­tat de la rude­le aces­to­ra sume exor­bi­tan­te de bani, fără să le acor­de asis­tenţa juri­di­că pro­mi­să.

De menţio­nat e şi fap­tul că, la 6 febru­a­rie 2012, Comi­sia de eti­că şi dis­ci­pli­nă a Uniu­nii Avo­ca­ţi­lor din R. Mol­do­va (UA) l-a san­cţio­nat dis­ci­pli­nar sub for­mă de aver­ti­za­re pe Gar­go­tov, pen­tru “acţio­na­rea cu rea cre­dinţă şi con­trar inte­re­se­lor cli­en­tu­lui”, pre­cum şi pen­tru întoc­mi­rea con­trac­te­lor de asis­tenţă juri­di­că şi a bonu­ri­lor de pla­tă prin imi­ta­rea sem­nă­tu­rii cli­en­tu­lui.

“Neamuri cu cei de la Centru”

“Din păca­te, încă mai avem aşa avo­ca­ţi. Sunt şi con­dam­na­ţi, sunt şi acu­ma tra­şi la răs­pun­de­re, pen­tru tra­fic de influ­enţă, ca de obi­cei, dar, ce poţi să zici, pădu­re fără uscă­tu­ri nu-i”, a comen­tat Ghe­or­ghe Ami­ha­la­chi­oa­ie, preşe­din­te­le UA, situ­a­ţia din dome­niu.

Ami­ha­la­chi­oa­ie con­si­de­ră că unii avo­ca­ţi îşi per­mit să încal­ce eti­ca pro­fe­sio­na­lă din mai mul­te moti­ve, inclu­siv setea de bani. “Sunt în rela­ţii bune cu jude­că­to­rii şi se înţe­leg sau, câteo­da­tă, nici nu sunt în rela­ţii bune, dar spun cli­en­tu­lui că tre­bu­ie de plătit. Sunt mai mul­te, dar în fie­ca­re caz con­cret ei găsesc lămu­ri­ri”, susţi­ne preşe­din­te­le UA. Ace­ea­şi sur­să a mai ţinut să pre­ci­ze­ze şi fap­tul că, une­o­ri, cli­en­tul este cel care inter­pre­tea­ză greşit vor­be­le avo­ca­tu­lui, iar ulte­ri­or îl acu­ză că nu şi-ar fi înde­pli­nit pro­mi­siu­ni­le. “Mai sunt per­soa­ne care sunt cume­tri sau nea­mu­ri cu cei de la Cen­tru (CCCEC – n.r.), mai sunt infor­ma­to­ri… Avem pro­ble­me”, a con­chis Ami­ha­la­chi­oa­ie.

Avocat: “Eu pot să mă înţeleg”

Am găsit şi noi un avo­cat des­pre care am aflat din sur­se sigu­re că s-ar ocu­pa şi cu eli­be­ra­rea con­dam­na­ţi­lor îna­in­te de ter­men. Sur­se­le noas­tre ne-au spus că aces­ta a scos mai mulţi oame­ni din puş­că­rie îna­in­te de ter­men, prin diver­se meto­de.

Ne-am pre­zen­tat drept sora unui deţi­nut con­dam­nat pen­tru omor, care toc­mai s-a întors de pes­te hota­re, unde s-a aflat mai mulţi ani şi care este dis­pu­să să plă­teas­că ori­ce sumă pen­tru a-şi eli­be­ra fra­te­le de după gra­tii. V.M. acti­vea­ză de mai mult timp în cali­ta­te de avo­cat. Aces­ta deţi­ne şi un birou de avo­ca­ţi într-un oraş din nor­dul R. Mol­do­va. El ne-a spus clar că poa­te să se înţe­lea­gă cu jude­că­to­rul şi cu anga­ja­ţii peni­ten­ci­a­ru­lui, pen­tru a eli­be­ra con­dam­na­tul îna­in­te de ter­men, doar că, cel mai uşor ar fi dacă el ar avea ispă­şit măcar jumă­ta­te din ter­men. Pre­ci­zăm aici că, legal, un con­dam­nat pen­tru omor poa­te pre­tin­de la eli­be­ra­rea îna­in­te de ter­men doar după ispă­şi­rea a 2/3 sau chiar a 3/4 din pedeap­să, şi nici­de­cum după jumă­ta­te de ter­men. Iată, în mare par­te, care a fost dis­cu­ţia:

ZdG Banii nu sunt o pro­ble­mă. Eu vă plă­tesc pen­tru depla­sa­re, ben­zi­nă, tot ce tre­bu­ie.
V.M. – Adu­na­ţi toa­te docu­men­te­le, sen­tinţa, deci­zia Curţii de Apel şi a Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie.
ZdG Dar cam cât ar cos­ta?
V.M. – Nu ştiu. Eu tre­bu­ie să văd docu­men­te­le şi pe urmă de vor­bit.

ZdG Eu, din câte am înţe­les de la el, vă spun că, dacă nu am fost în ţară, nu ştiu mul­te des­pre caz, cu docu­men­te­le nu prea se poa­te de făcut nimic, numai dacă de înţe­les cu cei de la peni­ten­ci­ar sau cu jude­că­to­rul.
V.M. – Eu pot să mă înţe­leg, dar tre­bu­ie deo­da­tă să văd pen­tru ce stă el.
ZdG Pen­tru omor. 15 ani.
V.M. – Aduceţi-mi sau trans­mi­teţi docu­men­te­le aces­tea şi pe urmă eu pot să vor­besc. Tre­bu­ie să văd per­spec­ti­va.
ZdG S-ar putea nici să nu reu­şim? De ce depin­de asta, că noi facem tot ce tre­bu­ie.
V.M. – Tre­bu­ie să văd. El a stat trei ani. Asta-i exclus acu­ma.
ZdG Sta­ţi, el are 5 ani sta­ţi.
V.M. – Până nu tre­ce jumă­ta­te de ter­men nu se prea poa­te de dis­cu­tat pro­ble­ma. Eu înţe­leg că se spu­ne că, cu banii, faci tot, dar nu întot­dea­u­na. Nu prea merg ei, jude­că­to­rii, acum la ori­ce, tre­bu­ie să fie cel puţin olea­că legi­tim ceea ce fac. Dar, încer­căm.

2011. Procurorii au luat “la ochi” 83 de eliberări înainte de termen

Vita­lie Bor­dea, procurorul-şef al secţi­ei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG), admi­te că exis­tă situ­a­ţii când con­dam­na­ţii, aju­ta­ţi de către avo­ca­ţi, şefi de peni­ten­ci­a­re, dar mai ales de jude­că­to­ri, “dri­blea­ză” legi­le şi devin, con­tra unor sume de bani sau a altor favo­ru­ri, libe­ri.

“Exis­tă aşa ceva, dar lup­tăm cu acest feno­men”, ne-a spus Bor­dea, care se mân­dreş­te cu fap­tul că din 2008, de când a pre­lu­at con­du­ce­rea aces­tei secţii, lucru­ri­le au evo­lu­at mult spre bine. “Îna­in­te de a veni eu aici, era groaz­nic. Nu vreau să mă laud, dar pot spu­ne ferm că am schim­bat lucru­ri­le. Ante­ri­or, era o prac­ti­că sta­bi­li­tă de ani de zile. Era un sis­tem fix. Am depus toa­te efor­tu­ri­le pen­tru a spar­ge feno­me­nul. Doar în 2008 am scris 192 de recur­su­ri la deci­zi­i­le jude­că­to­ri­lor de instru­cţie de a eli­be­ra per­soa­ne­le îna­in­te de ter­men. Este foar­te mult. Tot în 2008, din 18 şefi de peni­ten­ci­a­re, 11 au fost eli­be­ra­ţi din fun­cţie, exact atun­ci când s-a înce­put lucrul inten­siv cu ei”, expli­că Bor­dea. Aces­ta ne-a adus şi un exem­plu din 2008. Un deţi­nut, care era con­dam­nat la 24 de ani de închi­soa­re, fuse­se eli­be­rat după doar 11 ani.

În 2011, de către pro­cu­ro­ri au fost ata­ca­te cu recurs 83 de înche­ie­ri emi­se de instanţe­le de jude­ca­tă pri­vind eli­be­ra­rea con­dam­na­ţi­lor îna­in­te de ter­men, 52 fiind admi­se. “Asta înseam­nă că în pri­vinţa a 52 de con­dam­na­ţi a fost anu­la­tă eli­be­ra­rea îna­in­te de ter­men şi, fie au fost întorşi ime­di­at în peni­ten­ci­a­re, fie dosa­rul a fost tri­mis la reju­de­ca­re”, a pre­ci­zat Bor­dea.

“Calcularea privilegiată – moştenire din URSS”

De cele mai mul­te ori, con­dam­na­ţii care doresc să ajun­gă aca­să îna­in­te de a-şi ispă­şi întreg ter­me­nul, par­ti­ci­pă la diver­se mun­ci, remu­ne­ra­te sau nere­mu­ne­ra­te. Ast­fel, aces­to­ra le sunt com­pen­sa­te zile­le de puş­că­rie prin zile de mun­că. Rapor­tul a fost sta­bi­lit printr-un ordin al Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţi­ei din 8 august 2007, când au fost apro­ba­te instru­cţiu­ni­le cu pri­vi­re la pro­ce­du­ra com­pen­să­rii pri­vi­le­gi­a­te a zile­lor de mun­că din con­tul dura­tei pedep­sei.

Acel ordin, sem­nat de Vita­lie Pâr­log, minis­trul Jus­ti­ţi­ei de atun­ci, pre­ve­de, prin­tre alte­le, că, pen­tru con­dam­na­ţii antre­na­ţi la lucră­ri în sub­te­ran sau la lucră­ri cu con­di­ţii gre­le şi noci­ve (vătă­mă­toa­re), deo­se­bit de gre­le şi deo­se­bit de vătă­mă­toa­re, se apli­că rapor­tul o zi de mun­că pen­tru 3 zile de detenţie. Ast­fel, de exem­plu, o per­soa­nă con­dam­na­tă la 20 de ani de închi­soa­re poa­te ieşi din detenţie după doar 7 ani dacă lucrea­ză sau dacă în dosa­rul său se indi­că fap­tul că a lucrat, deşi în rea­li­ta­te lucru­ri­le ar putea sta cu totul alt­fel.

Vita­lie Bor­dea spu­ne că, acum, în Par­la­men­tul R. Mol­do­va este un pro­iect de lege cu pri­vi­re la modi­fi­ca­rea Codu­lui de Exe­cu­ta­re, pen­tru a nu mai avea o zi de lucru pen­tru 3 zile de detenţie. “S-au pro­pus modi­fi­că­ri pen­tru a fi 3 zile de mun­că la 4 zile de detenţie. Cal­cu­la­rea aceas­ta pri­vi­le­gi­a­tă a rămas, prac­tic, doar la noi, moş­te­ni­re din URSS. Nu e corec­tă”, con­si­de­ră pro­cu­ro­rul, care spu­ne că prin inter­me­di­ul ei se fac mul­te ile­ga­li­tă­ţi.

“Doar judecătorii decid”

Pe lân­gă amnis­tie, des­tul de frec­ven­tă în R. Mol­do­va, mai ales pe tim­pul guver­nă­rii comu­nis­te, şi schim­bă­ri­le dese în legi­sla­ţie care înles­ne­sc pedep­se­le con­dam­na­ţi­lor, “cea mai sim­plă şi des întâl­ni­tă meto­dă de eli­be­ra­re a con­dam­na­ţi­lor îna­in­te de ter­men este înţe­le­ge­rea din­tre con­dam­nat, avo­ca­tul aces­tu­ia şi jude­că­to­rul de instru­cţie”, spu­ne Bor­dea.

“Con­dam­na­ţii se adre­sea­ză instanţei de jude­ca­tă. Doar jude­că­to­rii decid dacă eli­be­rea­ză sau nu con­dam­na­tul.  Comi­sia peni­ten­ci­a­ru­lui, con­form legii, tre­bu­ie să ia o deci­zie dacă tri­mi­te sau nu în jude­ca­tă dosa­rul de eli­be­ra­re îna­in­te de ter­men a deţi­nu­tu­lui, dar, în ulti­mul timp, comi­si­i­le nu prea pre­zin­tă mate­ri­a­le­le în jude­ca­tă. Nime­ni însă nu-i îngră­deş­te con­dam­na­tu­lui drep­tul de acces liber la jus­ti­ţie. El anga­jea­ză un avo­cat sau scrie sin­gur instanţei. Iese că se tre­ce pes­te Comi­sie. Jude­că­to­rii n-ar tre­bui să exa­mi­ne­ze ase­me­nea dosa­re, dar ei de mul­te ori negli­jea­ză fap­tul ăsta”, poves­teş­te pro­cu­ro­rul.

“Nu neg fap­tul că şi pro­cu­ro­rii pot fi une­o­ri impli­ca­ţi în aces­te sche­me de eli­be­ra­re îna­in­te de ter­men, dar nu au fost situ­a­ţii în care să nu rea­cţio­năm, dacă sun­tem sesi­za­ţi. Dar, ele sunt rare”, ne asi­gu­ră Bor­dea.

Continuare în nr. următor
Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

  • Gogu

    … pre­tin­de eliberarea,nu “la eliberarea…”.Mostre tra­du­se din rusa in loc sa baga­ti si voi nis­te ore de gra­ma­ti­ca roma­na ca-i vai si amar.
    “Inte­le­ge­rea din­tre condamnat,avocat si judecator”,de fapt 3 infractori,de aia eu pro­pun ca,eliberandu-l cu bani grei pe condamnat,sa fie baga­ti in locul lui,gratis,avocatul si judecatorul,oricum soci­e­ta­tea n-are nici un folos din der­be­de­ii astia pla­ti­ti de noi,iar ei se diha­ne­sc carand eurii aca­sa.
    3 delincventi,care sub­mi­nea­za tot ce se poa­te submina.Cotcarii astia au auzit de vic­ti­ma? Pe ea n-o intrea­ba nime­ni ce-o doa­re? Sau mor­tul e de vina si lui nu-i mai tre­bu­ie euri.Sau violati,maltratati,nenorociti pe via­ta de pe urma con­dam­na­ti­lor nu sunt parin­tii si copi­ii avocatilor,judecatorilor,procurorilor.
    Stiu ca pre­se­din­te­le e jurist,dar pe jegul lasat de Voronin,pe care AIE a mai cla­dit un strat de bahlitura,nu vor cres­te flori,pt ca dreptatea,corectitudinea si legea n-au nici o lae comun cu gan­da­cii de bale­gar.