Crima de la Durleşti – fără suspecţi, iar Perju şi Papuc – la libertate

Interviu cu ministrul de Interne, Oleg Balan

În 1990, la 20 de ani, este stu­dent la Aca­de­mia de Poli­ţie „Ale­xan­dru Ioan Cuza” din Bucu­reş­ti, spe­cia­li­za­rea Drept.
În 1994, este licenţi­at în şti­inţe juri­di­ce.
În 1995, este înma­tri­cu­lat la Uni­ver­si­ta­tea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Româ­nia, iar în 1998 obţi­ne cali­fi­ca­rea de Doc­tor în drept inter­na­ţio­nal.
În peri­oa­da 2007 — 2009, de la AŞM – Insti­tu­tul de Isto­rie, Stat şi Drept, actu­a­lul minis­tru obţi­ne diplo­ma de doc­tor habi­li­tat în drept.
Carie­ra şi-a început-o în anul 1994, fiind lec­tor, lec­tor supe­ri­or, con­fe­renţi­ar uni­ver­si­tar, şef adjunct de cate­dră, şef de cate­dră, decan al Facul­tă­ţii de Drept, direc­tor al Lice­u­lui de cadeţi al MAI.
Din ianu­a­rie 2003 până în august 2003, a acti­vat ca şef Cate­dră Drept Public la Uni­ver­si­ta­tea de Cri­mi­no­lo­gie.
Din august 2003 până în 2010 a acti­vat în fun­cţia de direc­tor al Depar­ta­men­tu­lui Admi­nis­tra­re Publi­că la AAP.
Timp de 3 ani (2010 — 2013) a fost vice­rec­tor al Aca­de­mi­ei de Admi­nis­tra­re Publi­că (AAP).
În 2013, ocu­pă fun­cţia de prim-prorector la ace­ea­şi insti­tu­ţie fiind ales mai târ­ziu,
în mai 2014 ca rec­tor al AAP.
În 2003, a acti­vat ca şef al Cate­drei de drept public la Uni­ver­si­ta­tea de Cri­mi­no­lo­gie. Din august 2003, timp de 3 ani, a fost vice­rec­tor al AAP.
În 2013, ocu­pă fun­cţia de prim-prorector la ace­ea­şi insti­tu­ţie, fiind ales, în mai 2014, ca rec­tor al AAP.
Autor şi coa­u­tor a 86 de lucră­ri: manu­a­le­le „Drept inter­na­ţio­nal public”, „Drept inter­na­ţio­nal uma­ni­tar”, „Drept comu­ni­tar”, „Drept inter­na­ţio­nal public” (edi­ţia a II-a), „Drept inter­na­ţio­nal public” (edi­ţia a III-a), mono­gra­fi­i­le „Tero­ris­mul – cri­mă inter­na­ţio­na­lă”, „Tero­rism şi anti­te­ro­rism” şi „Pro­te­cţia drep­tu­ri­lor omu­lui în con­flic­te­le arma­te”, Dicţio­na­rul de drept inter­na­ţio­nal uma­ni­tar.
Coa­u­tor al „Enci­clo­pe­di­ei Mondi­a­le a Poli­ţi­ei” (World Poli­ce Ency­clo­pe­dia), publi­ca­tă în 2006, la Washin­gton.

— Dle ministru, ce aţi reuşit să puneţi la punct de la învestirea dvs. în această funcţie, pe 18 februarie 2015, până în prezent?

— Am cre­at un Con­si­liu Con­sul­ta­tiv pen­tru refor­ma MAI. O ast­fel de struc­tu­ră nu a exis­tat până acum. Ne pro­pu­nem ca soci­e­ta­tea civi­lă, mass-media să cunoas­că din pri­ma sur­să rea­li­tă­ţi­le şi pro­iec­te­le MAI. Vrem ast­fel să asi­gu­răm trans­pa­renţa pro­ce­su­lui de refor­ma­re a MAI. Soci­e­ta­tea tre­bu­ie să cunoas­că rea­li­ză­ri­le noas­tre, atun­ci când aces­tea exis­tă.

— Cine face parte din acest consiliu?

— Pe lân­gă spe­cia­li­ş­tii MAI, care sunt înca­dra­ţi în acti­vi­tă­ţi­le insti­tu­ţi­ei, am coop­tat şi expe­rţi din afa­ră. În cali­ta­te de obser­va­to­ri par­ti­ci­pă repre­zen­tanţi ai Dele­ga­ţi­ei UE în R. Mol­do­va, repre­zen­tanţi ai Amba­sa­dei SUA, repre­zen­tanţi ai unor ONG-uri, cum ar fi Soros-Moldova, repre­zen­tanţi ai pre­sei, Vasi­le But­na­ru şi Vic­tor Nichi­tuş. Este inclus şi preşe­din­te­le Sin­di­ca­tu­lui MAI, fost poli­ţist, Mihai Laş­cu.

— Dar cum au fost selectate aceste persoane?

— Ne-am gân­dit să fie per­so­na­li­tă­ţi vizi­bi­le, cunos­cu­te de cât mai mul­tă lume.

— Cum va funcţiona acest consiliu?

— Con­si­li­ul se întru­neş­te în fie­ca­re lună, ulte­ri­or mem­bri­lor con­si­li­u­lui le vor fi puse la dis­po­zi­ţie pro­iec­te­le pe care vrem să le lan­săm. Unul din­tre aces­te pro­iec­te este Legea sta­tu­tu­lui unic al anga­ja­ţi­lor MAI. Astăzi ne con­frun­tăm cu mai mul­te pro­ble­me lega­te de garanţi­i­le soci­a­le ale anga­ja­ţi­lor. MAI este o struc­tu­ră for­ma­tă din mai mul­te sub­di­vi­ziu­ni mari: Inspec­to­ra­tul Gene­ral al Poli­ţi­ei, în cadrul căru­ia acti­vea­ză pes­te 9000 de anga­ja­ţi, Ser­vi­ci­ul Pro­te­cţi­ei Civi­le şi Situ­a­ţi­i­lor Exce­pţio­na­le, în care sunt înca­dra­ţi pes­te 3000 de anga­ja­ţi, Depar­ta­men­tul Poli­ţi­ei de Fron­ti­e­ră – cu 3000 de anga­ja­ţi, şi Depar­ta­men­tul Tru­pe­lor de gră­ni­ce­ri – cu 2200 de anga­ja­ţi. Din 2009, fie­ca­re din­tre aces­te struc­tu­ri şi-a făcut legi spe­ci­a­le. De exem­plu, în cadrul Ser­vi­ci­u­lui Pro­te­cţi­ei Civi­le şi Situ­a­ţi­i­lor Exce­pţio­na­le, anga­ja­te­le care ies în con­ce­diu de mater­ni­ta­te nu au garan­ta­te indem­ni­za­ţii pen­tru aceas­tă peri­oa­dă. Ele se adre­sea­ză la mine, în cali­ta­te de minis­tru, soli­ci­tând aces­te con­ce­di­a­le, dar eu nu pot deci­de nimic, deo­a­re­ce legea nu le acor­dă aces­te garanţii. Per­soa­ne­le ape­lea­ză în jude­ca­tă, iar instanţa ne obli­gă să achi­tăm aces­te indem­ni­za­ţii, de care bene­fi­ci­a­ză mame­le din ori­ca­re alte insti­tu­ţii şi care sunt pre­vă­zu­te de Codul Mun­cii.

— Cum explicaţi, totuşi, existenţa unor astfel de stipulări? Când au fost adoptate aceste prevederi s-a presupus că femeile nu vor fi angajate în aceste structuri, iar dacă vor fi, totuşi, încadrate, nu vor trebui să nască copii?

— Cred că ar tre­bui între­ba­ţi cei care le-au gân­dit şi le-au adop­tat. Pro­ba­bil, la mij­loc e inca­pa­ci­ta­tea celor care le-au ela­bo­rat să pre­va­dă că feme­i­le pot deve­ni şi mame. Ceea ce ţine de noi, e să schim­băm aceas­tă situ­a­ţie. Legea pri­vind insti­tu­i­rea sta­tu­tu­lui spe­cial unic al anga­ja­ţi­lor MAI urmea­ză să solu­ţio­ne­ze şi alte pro­ble­me din sis­tem, pre­cum cea lega­tă de acor­da­rea dife­renţi­a­tă a gra­de­lor în cadrul poli­ţi­ei şi a poli­ţi­ei de fron­ti­e­ră.

— Cum a fost întâlnirea/despărţirea dvs. de ex-ministrul de Interne, Dorin Recean?

— Sim­plă. Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii dom­nu­lui minis­tru Recean, am comu­ni­cat în câte­va rân­du­ri, eu fiind la AAP. Chiar am avut ofer­ta să revin în MAI, dar pe atun­ci aveam alte obiec­ti­ve.

— Unul dintre primele documente semnate de dvs. în noua funcţie a fost o Scrisoare de intenţie privind iniţierea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu poliţia din Qatar. Ce presupune această colaborare?

— Am par­ti­ci­pat la un con­gres orga­ni­zat în acest stat. În cadrul eve­ni­men­tu­lui, am vizi­tat mai mul­te sub­di­vi­ziu­ni poli­ţie­neş­ti. Am vizi­tat Cen­trul de coor­do­na­re a situ­a­ţi­i­lor de cri­ză. Am sem­nat o Scri­soa­re de intenţie, care pre­su­pu­ne o vizi­tă a unei dele­ga­ţii din Qatar în R. Mol­do­va şi sem­na­rea unui Memo­ran­dum, în care ar fi iden­ti­fi­ca­te punc­te comu­ne care ar faci­li­ta pre­gă­ti­rea spe­cia­li­ş­ti­lor din R. Mol­do­va.

— Dar ce experienţe speciale are statul Qatar, încât R. Moldova ar trebui să le preia neapărat?

— În pre­zent, avem nevo­ie să instruim un grup de spe­cia­li­ş­ti din cadrul MAI, care ar tre­bui să pose­de şi lim­ba ara­bă, or, una din­tre pro­ble­me­le cu care se con­frun­tă azi MAI este migra­ţia ile­ga­lă. R. Mol­do­va este o ţară de tranzit. În 2014, au fost reţi­nu­te 49 de per­soa­ne care au încer­cat să tra­ver­se­ze R. Mol­do­va. Din­tre aces­tea, cea mai mare par­te erau cetă­ţe­ni de ori­gi­ne ara­bă. În pre­zent, nici în cadrul Biro­u­lui de Migra­ţie şi Azil şi nici în cadrul Poli­ţi­ei de Fron­ti­e­ră nu avem ofi­ţe­ri care să cunoas­că lim­ba ara­bă.

518-oleg-balan2— E complicat să o studieze în R. Moldova?

— Vom fi aju­ta­ţi să o stu­di­em aici. Sta­tul Qatar are Amba­sa­dă în R. Mol­do­va. Am avut mai mul­te între­ve­de­ri cu amba­sa­do­rul, ne-am înţe­les că în R. Mol­do­va cel puţin 10 ofi­ţe­ri din dife­ri­te struc­tu­ri ale MAI vor stu­dia lim­ba ara­bă. Ulte­ri­or, aceş­tia vor comu­ni­ca cu per­soa­ne­le reţi­nu­te. Până acum sun­tem nevo­iţi să cău­tăm transla­to­ri, ca să asi­gu­răm comu­ni­ca­rea cu ei. Sta­tul Qatar are o Poli­ţie Spe­cia­lă foar­te bine pre­gă­ti­tă. Şi noi, în cadrul MAI, avem o Bri­ga­dă de Poli­ţie cu Des­ti­na­ţie Spe­cia­lă. Ar fi bine ca ofi­ţe­rii noş­tri să vadă cum se lucrea­ză şi prin alte părţi. Să cunoas­că teh­ni­ca din dota­re şi pro­ce­du­ri­le de inter­venţie în cazu­ri de des­ta­bi­li­za­re a ordi­nii publi­ce.

— Ce credeţi despre protestele din 3 mai? Au existat tentative de provocări, de destabilizare a ordinii publice? Câţi poliţişti au fost încadraţi în supravegherea protestelor?

— MAI şi-a făcut cu cin­ste mun­ca şi nu au exis­tat inci­den­te. Cetă­ţe­nii au fost cal­mi, nu au admis des­ta­bi­li­za­rea situ­a­ţi­ei.

— Poate pentru că nu au fost infiltraţi provocatori, ca în cazul protestelor din aprilie 2009?

— Şi aces­ta a fost un motiv. Pe data de 3 mai, MAI şi-a făcut dato­ria fără a impli­ca tru­pe spe­ci­a­le, mas­ca­ţi sau poli­ţie îna­r­ma­tă. Noi am făcut faţă aces­tor eve­ni­men­te doar cu supor­tul Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral de Patru­la­re. E meri­tul nos­tru, dar şi al pro­tes­ta­ta­ri­lor, care au fost foar­te bine orga­ni­za­ţi. În acest con­text, vreau să sub­li­ni­ez că un pro­iect impor­tant ini­ţi­at de MAI este cel legat de insti­tu­i­rea unui Cen­tru Naţio­nal pen­tru Mana­ge­ment Inte­grat al Cri­ze­lor şi Acţiu­ni­lor de Ordi­ne Publi­că. Ast­fel de cen­tre fun­cţio­nea­ză în toa­tă Euro­pa şi pre­su­pun con­vo­ca­rea, în situ­a­ţii de cri­ză, a tutu­ror struc­tu­ri­lor de forţă. Acest cen­tru va fi con­dus de prim-ministru, iar în lip­sa pre­mi­e­ru­lui el va fi admi­nis­trat de minis­trul de Inter­ne. Exis­tă situ­a­ţii în care tre­bu­ie să inte­ra­cţio­ne­ze foar­te bine toa­te struc­tu­ri­le de forţă din R. Mol­do­va.

— Una dintre revendicările protestatarilor a fost demisia mai multor demnitari de la CNA, Procuratură… Credeţi că va reacţionă cineva la aceste mesaje, la aceste revendicări?

— Dar aţi remar­cat, pro­ba­bil, că nu s-au refe­rit la MAI. Pen­tru mine e impor­tan­tă ima­gi­nea R. Mol­do­va şi a MAI.

— Credeţi că imaginea R. Moldova mai poate fi salvată în condiţiile unui grad atât de mare de corupţie?

— Dacă vă refe­ri­ţi la acest subiect în con­tex­tul acţiu­ni­lor de la 3 mai, aş amin­ti aici că pro­tes­te­le sunt un exer­ci­ţiu demo­cra­tic.

— Mai mulţi dintre actualii angajaţi ai MAI sunt foştii dvs. studenţi. Cum îi trataţi? Ei sunt colegi, subalterni sau rămân… studenţi?

— Şi în con­ti­nu­a­re îi tra­tez ca un pro­fe­sor sau ca un men­tor, dar cred că aceas­ta nu repre­zin­tă o pro­ble­mă. Întot­dea­u­na subal­ter­nii au nevo­ie de sfa­tu­ri, de cunoş­tinţe noi.

— Se tot vorbeşte despre reforma MAI. Pe de altă parte, societatea spune că sunt doar nişte jocuri, o mimare a reformei. Se reformează sau nu MAI?

— În pre­zent, la nivel orga­ni­za­toric, MAI e spre final de refor­mă, dar mai avem o sar­ci­nă impor­tan­tă – refor­ma­rea tru­pe­lor de cara­bi­ni­e­ri. Ne pro­pu­nem să pro­fe­sio­na­li­zăm acest sis­tem. Vom pro­pu­ne Par­la­men­tu­lui ca, în cadrul aces­tor tru­pe, să nu mai avem mili­ta­ri în ter­men. Vom pro­pu­ne ca atri­bu­ţi­i­le cara­bi­ni­e­ri­lor să trea­că pe seg­men­tul apă­ră­rii ordi­nii publi­ce, pazei obiec­ti­ve­lor şi inter­venţi­i­lor în cazul dez­or­di­ni­lor în masă. Atun­ci nu vom mai avea înro­la­ţi în tru­pe­le de cara­bi­ni­e­ri, care îşi fac ser­vi­ci­ul timp de un an, după care plea­că din sis­tem. Ide­ea e ca întreg sis­te­mul de cara­bi­ni­e­ri să aibă sta­tut de poli­ţi­ş­ti în cadrul MAI. Ast­fel s-ar redu­ce numă­rul de sol­da­ţi în ter­men. Aşa fun­cţio­nea­ză acest sis­tem în mai mul­te sta­te euro­pe­ne, inclu­siv în Româ­nia. Acum ne con­cen­trăm asu­pra unei ana­li­ze fun­cţio­na­le a sis­te­mu­lui, deo­a­re­ce au tre­cut 2 ani de la adop­ta­rea Legii nr. 320, dar deo­cam­da­tă nu exis­tă o ana­li­ză a felu­lui în care fun­cţio­nea­ză aceas­tă lege. Ulte­ri­or vom şti exact cum să ne miş­căm şi ce avem de refor­mat. Pen­tru a lua une­le deci­zii, avem nevo­ie de o exper­ti­ză inter­na­ţio­na­lă pe sis­tem.

— Cine va face această expertiză şi cât va costa ea?

— R. Mol­do­va nu va achi­ta niciun ban. Am dis­cu­tat cu Amba­sa­do­rul SUA în R. Mol­do­va. Ne vor pune la dis­po­zi­ţie doi expe­rţi din afa­ră. În cadrul MAI mai acti­vea­ză trei expe­rţi de rang îna­lt, dele­ga­ţi de UE. Am şi pri­mit deja 5 CV-uri. Să vedem pe cine va selec­ta UE. Vrem ca aceas­tă exper­ti­ză să scoa­tă la ive­a­lă toa­te carenţe­le din sis­tem, ca să înţe­le­gem cum să ne miş­căm mai depar­te.

— Ex-ministrul Papuc şi ex-poliţistul Perju, ambii condamnaţi în dosare legate de teroarea din aprilie 2009, sunt în libertate. Pe de o parte, justiţia le-a permis să plece din sala de judecată, pe de altă parte, poliţia nu a făcut eforturi suficiente ca să-i reţină. Ce credeţi dvs. personal, ca şi cetăţean, despre aceste cazuri?

— Ei nu au ple­cat din sala de jude­ca­tă, ci nu au par­ti­ci­pat la şedinţa de pro­nu­nţa­re a sen­tinţei. Exis­tă un vid legi­sla­tiv care per­mi­te ori­cui să nu par­ti­ci­pe la şedinţe­le de pro­nu­nţa­re a deci­zi­i­lor judi­ci­a­re. Până la pro­nu­nţa­rea deci­zi­ei defi­ni­ti­ve, MAI nu poa­te reţi­ne nicio per­soa­nă, deo­a­re­ce ar admi­te un abuz. Ast­fel, poli­ţi­ş­tii s-ar face vino­va­ţi de abu­zu­ri în acti­vi­ta­tea poli­ţie­neas­că. Poli­ţia poa­te da în cău­ta­re pe cine­va doar după ce sunt remi­se docu­men­te­le ofi­ci­a­le în acest sens. Îmi pare foar­te rău că preşe­din­te­le Curţii de Apel a ieşit cu decla­ra­ţii publi­ce, accen­tu­ând vina poli­ţi­ei în fap­tul că aceş­tia nu au fost reţi­nu­ţi. Nu este corect, deo­a­re­ce poli­ţia nu avea teme­iul legal pen­tru a-i reţi­ne. De alt­fel, aces­tea nu sunt cazu­ri sin­gu­la­re. Sunt şi alte­le. De exem­plu, cazul jude­că­toa­rei şi avo­ca­tei de la Cri­u­le­ni, al unui ofi­ţer care a acti­vat în MAI până la veni­rea mea în fun­cţie. Acum aces­te per­soa­ne sunt date în cău­ta­re. Am soli­ci­tat susţi­ne­rea Inter­po­lu­lui în cău­ta­rea fos­tu­lui ofi­ţer Ion Per­ju. Cât pri­veş­te ex-ministrul Papuc, Inter­po­lul a refu­zat să se impli­ce, argu­men­tând că în acest caz ar exis­ta o ten­tă poli­ti­că.

— Şi nu e loc de un demers repetat, cu explicaţiile de rigoare?

— Nu este ten­tă poli­ti­că, dar aşa a inter­pre­tat Inter­po­lul, care, de alt­fel, a reco­man­dat sta­te­lor mem­bre ale Orga­ni­za­ţi­ei Inter­na­ţio­na­le Inter­pol să nu faci­li­te­ze reţi­ne­rea fos­tu­lui gene­ral Papuc. Dar, pe linia MAI, am dema­rat acţiu­ni de cău­ta­re inclu­siv în spa­ţi­ul CSI. Până acum nu avem infor­ma­ţii ofi­ci­a­le, avem mai mul­te infor­ma­ţii ope­ra­ti­ve care nu pot fi divul­ga­te.

— Credeţi că vor fi reţinuţi?

— Aş vrea să fie reţi­nu­ţi.

— După ani de cercetări, aţi declarat recent că „nu există suspecţi” în cazul dublului omor de la Durleşti, deşi, în anii precedenţi, ni s-a tot spus că mai mulţi suspecţi ar fi investigaţi. Ce se întâmplă acum în anchetarea acestui caz?

— Aşa am fost învă­ţat, să spun ade­vă­rul. După ce am stu­di­at cazul, am con­sta­tat că sus­pe­cţi rea­li nu exis­tă. Exis­tă per­soa­ne afla­te în vizo­rul poli­ţi­ei. A fost for­mat un grup de lucru, din care nu face par­te niciun fost ofi­ţer impli­cat în inves­ti­ga­rea aces­tui dosar, ca să nu rătă­ceas­că pe ace­ea­şi pis­tă. Ana­li­zăm situ­a­ţia de la 0. Încer­căm, în cel mai scurt timp, să avem niş­te rezul­ta­te, deo­a­re­ce s-a şi vehi­cu­lat că sunt mai mul­te cazu­ri simi­la­re, nu unul sin­gu­lar, care fac par­te din ace­la­şi dosar. Avem niş­te con­clu­zii, dar nu le putem divul­ga. A fost pier­dut prea mult timp de atun­ci.

— Potrivit unor informaţii recente, mai mulţi poliţişti au fost reţinuţi pentru luare de mită. Cum este combătută corupţia în MAI?

— Nu ştiu dacă putem eli­mi­na defi­ni­tiv coru­pţia ca feno­men. Noi ne-am pro­pus şi mun­cim asu­pra stra­te­gi­ei de eli­mi­na­re a coru­pţi­ei pe inte­ri­or. Au fost efec­tu­a­te mai mul­te ope­ra­ţiu­ni. În cadrul MAI fun­cţio­nea­ză un ser­vi­ciu de pro­te­cţie inter­nă şi anti­co­ru­pţie, pe care îl dotăm în con­ti­nu­a­re, inclu­siv cu echi­pa­ment spe­cial, cu uni­tă­ţi de trans­port, pen­tru a putea era­di­ca feno­me­nul coru­pţi­ei, inclu­siv la nivel local. Mă deran­jea­ză foar­te mult infor­ma­ţi­i­le des­pre reţi­ne­ri­le unor cola­bo­ra­to­ri MAI sus­pec­ta­ţi de impli­ca­re în acţiu­ni de coru­pţie. Am zis că nu tre­bu­ie să-i reţi­nă CNA sau Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, noi tre­bu­ie să facem ordi­ne la noi aca­să.

— Dar ce salarii au angajaţii acestei subdiviziuni?

— Ace­la­şi sala­riu ca şi cei­la­lţi anga­ja­ţi ai MAI, doar că li se apli­că un coe­fi­cient care face o dife­renţi­e­re. Sunt şi ris­cu­ri, deo­a­re­ce aceş­tia urmea­ză să-i reţi­nă chiar pe unii din­tre cole­gii lor.

— Aţi venit la minister de la un salariu foarte bun pe care l-aţi avut la Academia de Administrare Publică (potrivit Declaraţiei de venituri). Salariul unui ministru (9585 de lei) e mult mai mic decât veniturile lunare pe care le-aţi avut în 2014. De ce aţi făcut-o?

— În cali­ta­te de rec­tor, aveam un sala­riu de 8000 de lei, mai mic decât cel de la minis­ter.

— Dar, în 2014, aţi avut venituri salariale de peste 400 de mii de lei…

— Am lucrat la mai mul­te pro­iec­te euro­pe­ne de cer­ce­ta­re, iar sala­ri­i­le în urma aces­tor acti­vi­tă­ţi îmi asi­gu­rau un trai decent.

— Şi de ce aţi venit la un salariu de 9585 de lei?

— Legea nu-mi inter­zi­ce să fac în con­ti­nu­a­re şi cer­ce­ta­re. Prac­tic şi acum acti­vi­ta­tea didac­ti­că, sunt şi con­du­că­tor de doc­to­ra­te. Accep­ta­rea aces­tei fun­cţii a fost o pro­vo­ca­re pen­tru mine. De fapt, am reve­nit în sis­tem, de unde, în 2002, nu am ple­cat de bună­vo­ie.

— Pe vremea ministrului Papuc?

— Da, însă nu vreau să vor­besc des­pre asta. Nu am nimic per­so­nal cu ex-ministrul Papuc.

— Dar de ce a fost demisă Ana Revenco din funcţia de directoare a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI?

— Nu a fost demi­să, ci a depus o cere­re de demi­sie fără să mă anu­nţe pe mine. Cere­rea a fost depu­să la Guvern, deo­a­re­ce nu MAI anga­jea­ză sau demi­te direc­to­rul Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Tra­fi­cu­lui de Per­soa­ne. Nici nu am dis­cu­tat cu doam­na Reven­co des­pre intenţi­i­le de ple­ca­re din fun­cţie.

— ZdG este interesat de veniturile şi proprietăţile demnitarilor. În ultimii ani, potrivit declaraţiei dvs., aţi achiziţionat, prin contracte de vânzare-cumpărare, mai multe imobile. Pentru ce au fost achiziţionate, ce se întâmplă acum în aceste imobile?

— Cred că ar tre­bui să facem o dife­renţi­e­re între imo­bi­le şi tere­nu­ri, deşi toa­te sunt pro­pri­e­tă­ţi imo­bi­li­a­re. În pre­să s-a vehi­cu­lat în repe­ta­te rân­du­ri des­pre afa­ce­ri­le mele din agri­cul­tu­ră. Cu oca­zia numi­rii în fun­cţie, m-am retras din toa­te afa­ce­ri­le pe care le aveam. I-am cedat fra­te­lui mai mare toa­te afa­ce­ri­le din agri­cul­tu­ră. Cât des­pre imo­bi­le, s-a pro­dus o greşe­a­lă, gara­jul în care îmi ţin auto­mo­bi­lul fiind înscris la cate­go­ria bun imo­bil.

— Dar unde locuiţi? Aveţi o casă-palat, de care au mai toţi demnitarii din R. Moldova?

— Locu­iesc într-un apar­ta­ment cu 3 came­re pe bd. Dacia. Are 88 m.p., e la eta­jul 4 şi e din serie veche, con­stru­it încă în peri­oa­da sovi­e­ti­că.

— Vă place?

— Da, foar­te mult. Aici locu­iesc împre­u­nă cu soţia şi cu cei doi copii ai noş­tri. Cred că avem sufi­cient spa­ţiu, mai ales că la 7.00 ies din casă, iar la 23.00 ies din birou.

— Aţi făcut, cu ceva timp în urmă, dezvăluiri despre faptul că MAI a iniţiat o anchetă pe marginea autenticităţii actelor de studii ale premierului Chiril Gaburici. La ce etapă este acum această anchetă?

— Mate­ri­a­le­le au fost trans­mi­se Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG), care urmea­ză să se pro­nu­nţe asu­pra com­pe­tenţe­lor: cine va inves­ti­ga în con­ti­nu­a­re, MAI sau PG. Până acum nu am pri­mit un răs­puns de la pro­cu­ro­ri.

— Dar există un răspuns oficial, trimis la interpelarea unui deputat, în care se spune clar că dl Gaburici a intrat în posesia unei diplome de absolvire a unui gimnaziu din Chişinău, deşi nu a învăţat vreodată acolo.

— Eu nu pot să ofer răs­pun­su­ri pe mar­gi­nea acţiu­ni­lor PG. Răs­pund doar de ceea ce a între­prins MAI până în pre­zent. Aştep­tăm deci­zia pro­cu­ra­tu­rii refe­ri­toa­re la com­pe­tenţe.

— Să înţelegem că, deocamdată, ancheta stagnează?

— Să nu inter­pre­tăm lucru­ri­le. MAI a avut o peri­oa­dă de o lună de zile pen­tru a se pro­nu­nţa asu­pra situ­a­ţi­ei de fapt. În urma stu­di­i­lor pre­ven­ti­ve am por­nit un dosar penal şi l-am remis PG, deo­a­re­ce, în cazul pre­mi­e­ru­lui, ast­fel de cazu­ri ţin de com­pe­tenţa PG.

— Aţi luat cunoştinţă de Raportul Kroll?

— Da, îl am în safeu, din momen­tul în care am sem­nat anga­ja­men­tul de con­fi­denţi­a­li­ta­te.

— Poate sau nu servi acest raport în cazul investigării furturilor de la BEM? Credeţi că miliardul va fi restituit?

— Cred că anche­ta va con­ti­nua. MAI nu are com­pe­tenţe să anche­te­ze ast­fel de cazu­ri.

— Raportul din safeul dvs. e cel care a fost făcut public sau sunt documente diferite?

— E ace­la­şi. Pre­su­pun că este rapor­tul auten­tic.

— Pe dvs., ca şi cetăţean, cum vă afectează această tranzacţie a secolului? Dacă s-au furat bani de la noi toţi, înseamnă că s-au furat şi de la dvs.?

— Nu putem vor­bi că a fost sau nu un furt. Doar niş­te inves­ti­ga­ţii pro­fe­si­o­nis­te vor des­chi­de paran­te­ze­le. Este cert că tranza­cţi­i­le nu sunt noi, că aces­tea erau efec­tu­a­te de mai mulţi ani.

— Aţi fost propus în funcţie de un partid politic. Cât de independent reuşiţi să rămâneţi în funcţia de ministru de Interne?

— Aici, pe birou, am pro­gra­mul de guver­na­re, care inclu­de, inclu­siv, pri­o­ri­tă­ţi­le MAI. Alte pre­siu­ni sau pri­o­ri­tă­ţi poli­ti­ce nu mi-au fost îna­in­ta­te. Sin­gu­ra con­di­ţie a fost „Ordi­ne în ţară”.

— Aţi fost cândva membru al vreunui partid?

— Nici­o­da­tă.

— Vă mulţumim pentru interviu.

Pentru conformitate, A.G.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Dan Cartenie

    D-l minis­tru, sco­lit in Roma­nia, are vre­un “merit” in expul­za­rea lide­ru­lui uni­o­nist G. Simion?

  2. =Tenuță Unionistu dela Tighina

    (SCRISOARE DESCHISĂ)
    Per­so­na­li­tă­ți majo­re din RM cer revo­ca­rea de urgen­ță
    a deci­zi­ei de expul­za­re a lui Geor­ge Simion
    http://www.timpul.md/articol/%28scrisoare-deschisa%29-personalitai-majore-din-rm-cer-revocarea-de-urgena-a-deciziei-de-expulzare-a-lui-george-simion-74605.html
    Zeci de oame­ni /73/ de cul­tu­ră, jur­na­liș­ti, aca­de­mi­cie­ni și per­soa­ne publi­ce din Repu­bli­ca Mol­do­va au îna­in­tat Guver­nu­lui și Pre­șe­din­ți­ei de la Chi­și­nău o scri­soa­re des­chi­să prin care soli­ci­tă
    revo­ca­rea de urgen­ță
    a deci­zi­ei de expul­za­re de pe teri­to­ri­ul Repu­bli­cii Mol­do­va
    a cetă­țea­nu­lui Româ­ni­ei, Geor­ge Simion, vest-moldovean din Foc­șa­ni
    Sem­na­ta­rii scri­so­rii con­si­de­ră că deci­zia auto­ri­tă­ți­lor Repu­bli­cii Mol­do­va în cazul pre­șe­din­te­lui Plat­for­mei Uni­o­nis­te Acțiu­nea 2012 încal­că drep­tu­ri­le fun­damen­ta­le ale omu­lui: liber­ta­tea de expri­ma­re, drep­tul la libe­ră cir­cu­la­ție, liber­ta­tea indi­vi­du­a­lă. Tot­o­da­tă, în viziu­nea sus­ți­nă­to­ri­lor lui Geor­ge Simion, măsu­ra abu­zi­vă a insti­tu­ți­i­lor de la Chi­și­nău afec­tea­ză ire­vo­ca­bil ima­gi­nea Repu­bli­cii Mol­do­va, aspi­ra­ți­i­le sale euro­pe­ne și ima­gi­nea în lume a tutu­ror cetă­țe­ni­lor săi.

    Acad. Nico­lae DABIJA; preşe­din­te­le Foru­lui Demo­crat al Româ­ni­lor din Repu­bli­ca Mol­do­va;

    acad. Mihai CIMPOI, preşe­din­te­le Aso­ci­a­ţi­ei Uniu­ni­lor de Cre­a­ţie din repu­bli­ca Mol­do­va;

    acad. Ale­xan­dru MOŞANU, ex-preşedinte al Pri­mu­lui Par­la­ment al Repu­bli­cii Mol­do­va;

    Ion UNGUREANU, ex-ministru al Cul­ti­rii;

    Arca­die SUCEVEANU, preşe­din­te al Uniu­nii Scri­i­to­ri­lor;

    Vasi­le BAHNARU, direc­to­rul Insti­tu­tu­lui de Filo­lo­gie al Aca­de­mi­ei de şti­inţe;

    acad. Ser­giu CHIRCĂ;

    acad. Petru SOLTAN;

    Andrei STRÂMBEANU, scri­i­tor;

    Nine­la CARANFIL, artis­tă a popo­ru­lui;

    Mihai MORĂRAŞ, redactor-şef al publi­ca­ţi­ei “Uni­ver­si­ta­tea”;

    Ion COSTAŞ, ex-ministru al Apă­ră­rii;

    Aure­li­an SILVESTRU, scri­i­tor, direc­tor al Lice­u­lui „Pro­me­teu”;

    Vale­riu SAHARNEANU, preşe­din­te­le Uniu­nii Jur­na­li­ş­ti­lor;

    Ioan PAULENCU, artist al popo­ru­lui;

    Vla­di­mir CURBET, artist al popo­ru­lui;

    Sera­fim BELICOV, redac­tor coor­do­na­tor al revis­tei „Via­ţa Basa­ra­biei”;

    Vasi­le ŞOIMARU, eco­no­mist, scri­i­tor, ex-deputat în pri­mul Par­la­ment al Repu­bli­cii Mol­do­va;

    Anton MORARU, doc­tor habi­li­tat în isto­rie, prof. univ.;

    Iurie COLESNIC, scri­i­tor, Doc­tor Hono­ris Cau­sa;

    Ale­cu Reni­ţă, preşe­din­te al Miş­că­rii Eco­lo­gis­te, ex-deputat în Pri­mul Par­la­ment al repu­bli­cii;

    Tudor UNGUREANU, artist al popo­ru­lui, con­du­că­tor al Ansam­blu­lui „Şte­fan Vodă”;

    Iuli­an FILIP, scri­i­tor;

    Ion NEGREI, isto­ric;

    Ghe­or­ghe VIŢU, preşe­din­te al Aso­ci­a­ţi­ei Basa­ra­bia Buco­vi­na şi Ţinu­tul Herţa;

    Vasi­le GROZAVU, preşe­din­te al Ligii Româ­ni­lor de Pre­tu­tin­de­ni, fili­a­la Chi­şi­nău;

    Maria BULAT-SAHARNEANU, jur­na­lis­tă;

    Ana­tol PETRENCU, isto­ric;

    Teo­dor MARŞALCOVSCHI, isto­ric;

    Nadej­da BRÂNZAN, ex-deputat în Pri­mul Par­la­ment;

    Ion GĂINĂ, direc­to­rul muze­e­lor „A. Mate­e­vi­ci” şi „Ioan Zlo­tea” din Zaim şi Săl­cu­ţa;

    Tudor BOTIN, artist plas­tic;

    Nina JOSU, scri­i­toa­re;

    Andrei MOROŞANU, jur­na­list,

    Rai­sa CIOBANU, jur­na­lis­tă;

    Ion BRADU, scri­i­tor,

    Ghe­or­ghe BUDEANU, scri­i­tor;

    Euge­nia BULAT, scri­i­toa­re;

    Vale­riu DULGHERU, şef de cate­dră, UTM;

    Vlad MISCHEVCA, isto­ric;

    Andrei VIZIRU, jur­na­list;

    Mihai TAŞCĂ, isto­ric;

    Maria STOIANOV, tex­ti­e­ră, cant-autoare;

    Igor COBILEANSKI, sce­na­rist, regi­zor;

    Igor CAȘU, isto­ric;

    Val BUTNARU, jur­na­list;

    Vita­lie CĂLUGĂREANU, jur­na­list;

    Nico­lae NEGRU, ana­list poli­tic;

    Petru BOGATU, ana­list poli­tic;

    Vlad CUBREACOV, om poli­tic;

    Ion MISCHEVCA, doc­to­rand în isto­rie, ana­list poli­tic, edi­to­ria­list;

    Ane­ta GROSU, zia­ris­tă;

    Petru Gro­za­vu, zia­rist;

    Ser­giu STANCIU, vice­mi­nis­trul Tine­re­tu­lui și Spor­tu­lui;

    Ali­o­na BALICA, șef ser­vi­ciu juri­dic Radio Chi­și­nău;

    Valen­tin BUDA, jur­na­list;

    Ște­fan SOFRONOVICI – poet, cer­ce­tă­tor, Instit. de filo­lo­gie la AȘM;

    Vic­tor ALEXEEV, pre­șe­din­te Par­ti­dul Noua Opțiu­ne Isto­ri­că;

    Cor­ne­liu BOTGROS, muzi­ci­an;

    Ana GUȚU, depu­tat PL;

    Mar­ga­re­ta CEMÂRTAN SPÎNU, scri­i­toa­re;

    Leo BUTNAU, poet, pro­za­tor, isto­ric lite­rar;

    Lari­sa ZUBCU, direc­tor „Sala cu orgă”;

    Euge­nia MARIN, mama Doi­nei Aldea-Teodorovici;

    Ele­o­no­ra CERCAVSCHI, pro­fe­sor, Lice­ul Teo­re­tic Gri­go­ri­o­pol;

    Ghe­or­ghe PALADI, medic, mem­bru titu­lar al Aca­de­mi­ei de Ști­in­țe a Mol­do­vei;

    Ghen­a­die CIOBANU, com­po­zi­tor și om poli­tic;

    Valen­ti­na BUTNARU, pre­șe­din­te al aso­ci­a­ți­ei „Lim­ba noas­tră cea româ­nă”;

    Vea­ce­slav STAVILĂ, isto­ric;

    Andrei ȚURCANU, filo­log, pro­fe­sor uni­ver­si­tar;

    Ana BEJAN, pro­fe­sor;

    Viori­ca OLARU, isto­ric;

    Viori­ca CUCEREANU, jur­na­list.

    — —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  — –

  3. =Tenuță Unionistu dela Tighina

    CRONICA UNIONISTĂ EUROPEANĂ –
    — —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  —  — – –  –  –  –  – –
    Sâm­bă­tă, 16 Mai 2015
    UN MARȘ UNIONIST EUROPEAN LA CHIȘINĂU-
    cir­ca 25 mii de per­soa­ne !
    La 203 de la Rupe­rea și Ocu­pa­ția ruseas­că
    a Mol­do­vei de Est de la Mol­do­va isto­ri­că /16 Mai 1812/
    Bucurați-Vă ochii și ini­ma –
    Pri­viți aici zeci­le de mii de oame­ni pe stră­zi­le Chi­și­nă­u­lui
    CERÂND Re-UNIREA EUROPEANĂ CU ROMÂNIA !
    Un Video de Ana­tol Mătă­sa­ru
    /priviți și alte video de Ale­xan­dru Mora­ru și Onu Brega/
    https://www.youtube.com/watch?v=E6yxyhEGvcU
    N.B.
    pe tot par­cu­rul mar­șu­lui,
    agen­ții sta­li­niș­ti ai SIS-temului KGB-ist din Chi­și­nău
    au foto­gra­fi­at atent și pro­fe­sio­nal fie­ca­re par­ti­ci­pant
    pt. a fi ulte­ri­or hăr­țu­iți, dați afa­ră de la lucru, depor­ta­ți sau chiar asa­si­na­ți.
    / citiți amă­nu­n­te pe blo­gul scri­i­to­ru­lui Vla­di­mir Beș­lea­gă –
    www euro­pa­li­be­ra org

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *