Anul 2016: prognoze politice, economice, sociale, culturale

„Vom avea un alt an pierdut din punct de vedere economic şi financiar”

Veaceslav Negruţă, expert economic, ex-ministru al Finanţelor

Anul 2016 este în mare parte o continuare a anului 2015: cu instabilitate regională, incertitudini politice interne, lipsă de politici economice, financiare şi sociale coerente, autoizolarea R. Moldova, promovată insistent de guvernare, şi dificultăţi majore în dialogul cu partenerii de dezvoltare.

2016, în cifre, ar putea să arate un pic mai bine decât 2015, dar, în realitate, costul vieţii va fi în creştere din cauza majorării preţurilor şi tarifelor, reducerii capacităţii de cumpărare a leului moldovenesc, determinată de deprecierea leului în raport cu valutele forte, dar şi din cauza încetinirii activităţilor economice, respectiv stagnarea salariilor în termeni reali.

Sectorul bancar va continua să fie principala durere de cap a economiei R. Moldova. Lipsa de transparenţă va domina tentativele autorităţilor de a lega un dialog cu partenerii de dezvoltare, în special cu FMI.

Resursele financiare în sectorul public vor cunoaşte cel mai complicat an de la 2009 încoace. Lipsa de resurse disponibile de la partenerii de dezvoltare va impune consolidarea fiscală, asta însemnând înăsprirea politicilor fiscale, administrare fiscală dură, chiar brutală, dar şi inechitabilă. Pe de altă parte – optimizări de cheltuieli publice pentru a încerca depăşirea situaţiilor de incapacitate de onorare a angajamentelor interne.

Sectorul privat se va constrânge considerabil, în condiţiile în care investiţii directe nu vor exista, cu excepţia celor cu caracter speculativ, din off-shore, gestionate de grupuri politico-financiare locale. Şi resursele creditare de la bănci sunt prea costisitoare pentru dezvoltarea afacerilor.

Statul nu va putea oferi pachete sociale grupurilor social-vulnerabile, pentru a face faţă ritmurilor crescânde de sărăcire. Vom avea un alt an pierdut din punct de vedere economic şi financiar. În varianta fericită, am avea o creştere economică zero, cu un deficit bugetar în baza angajamentelor de peste 10% faţă de PIB, cu o creştere a datoriei de stat interne, determinată de preluarea găurii financiare din sectorul bancar.

În 2016, R. Moldova va rămâne în mare parte izolată. Reluarea dialogului cu partenerii de dezvoltare ar putea începe doar spre vară, iar un eventual nou program cu FMI ar putea fi, în varianta optimistă, discutat şi obţinut doar către sfârşitul anului 2016.

 

„Pensiile vârstnicilor, salariile generaţiei tinere şi alocaţiile copiilor vor fi în pericol”

Siegfried Mureşan, europarlamentar român

Cetăţenii R. Moldova au ajuns să resimtă în buzunare şi în viaţa de zi cu zi inconştienţa politicienilor de la Chişinău. În această ordine de idei, pensiile bătrânilor, salariile cetăţenilor şi alocaţiile sunt în pericol.

Un raport al Băncii Naţionale a Moldovei arată că, la 30 septembrie 2015, stocul de investiţii directe al nerezidenţilor pe piaţa economică din R. Moldova a înregistrat o scădere de 3,9%, ajungând astfel sub nivelul anului 2012. Astăzi, reducerea investiţiilor duce la crearea unui număr mai mic de locuri de muncă mâine şi la mai puţine contribuţii la buget. Astfel, pensiile vârstnicilor vor fi în pericol, salariile generaţiei tinere vor fi în pericol şi alocaţiile copiilor vor fi in pericol!

Am avertizat de mai multe ori pe parcursul anului 2015 că instabilitatea politică din R. Moldova va duce la instabilitate economică. Vinovaţi sunt cei care au generat instabilitatea politică prin dărâmarea guvernului. R. Moldova are nevoie rapid de un guvern proeuropean credibil. Pentru Moldova, la fel ca şi pentru România, prosperitatea vine din relaţia cu UE. Doar un Guvern care va apropia Moldova de Europa este bun pentru R. Moldova.

 

„Senzaţia că intrăm în stare de putrefacţie pare una exprimată exact”

Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii

Criza continuă în care se află R. Moldova este o consecinţă a faptului că, în managementul acestui stat, avem oameni care nu au niciun pic de cultură. Totodată, ei nu conştientizează că fără cultură şi educaţie nu poţi administra o ţară. De fapt, cultura va salva omenirea, dacă omul va salva cultura.

Discutăm despre pronosticuri în perioada în care nu avem un Guvern, nu avem un Parlament funcţional, gata să soluţioneze problemele existente pe diferite domenii, nu doar în cultură sau în patrimoniul cultural. Constatăm cu îngrijorare că Politicul a distrus acest domeniu. Descoperim o iresponsabilitate şi o indiferenţă totală, de sus în jos, de la factorii de decizie până la nivelul simplilor cetăţeni. Senzaţia că intrăm în stare de putrefacţie pare una exprimată exact.

Chiar şi cu aceste concluzii, care sunt mai puţin optimiste, noi, cei din cadrul AIRM, vom încerca să ne păstrăm motivarea de a schimba lucrurile în bine. Vom întreprinde orice-i posibil pentru ca mecanismul de protejare, conservare-restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural să funcţioneze. Pentru aceasta, toţi împreună trebuie să mergem spre realizarea acestui scop: toţi actorii din diferite domenii – specialişti în domeniu, colegii din mass-media, poliţişti şi procurori, funcţionari şi judecători, toţi trebuie să facem revoluţie la locurile noastre de muncă, să ne facem lucrul profesionist, onest. Doar în acest mod lucrurile pot fi schimbate în bine. Am speranţa că, în acest an nou, vom realiza noi proiecte, aşa cum am început la Soroca şi Hânceşti, unde, cu susţinerea partenerilor externi, s-a reuşit salvarea din procesul de degradare a unor obiective cu valoare istorică, culturală, dar şi cu valoare economică. În consecinţă, restaurarea acestor obiective va deveni un factor de dezvoltare a acestor localităţi.

Personal aştept ca, în acest an nou, mai multe documente elaborate să aibă finalitate, astfel încât Strategia de dezvoltare a culturii, Cultura 2020, să nu rămână bifată că o avem, dar să fie implementată cu adevărat, iar Planul de acţiuni votat în unanimitate de Guvern pe 9 aprilie 2014 să fie realizat.

 

„Criza economică va înăspri situaţia şi la capitolul transparenţa veniturilor, stimulând practica salariilor în plic”

Viorica Antonov, expertă în politici sociale şi dezvoltare, doctor în politologie

Către sfârşitul anului 2015, şomajul a fost de 3,3% la o rată de ocupare de 43,7%, datele fiind similare celor din anul trecut. Ca urmare a deprecierii leului moldovenesc cu peste 30% faţă de principalele valute internaţionale, ar putea exista tendinţe de optimizare şi reorganizare a instituţiilor şi întreprinderilor, ceea ce va genera lichidarea unor locuri de muncă. Aceste procese ar putea genera creşterea şomajului în următoarele 12 luni.

Un factor pozitiv este că, în semestrul 3 al anului 2015, a crescut numărul salariaţilor în agricultură, cu circa 34 mii de persoane comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate o va constitui populaţia ocupată în agricultură, comerţ şi industrie.

Cerinţele pieţei muncii vor fi orientate spre activităţi de comerţ, preponderent pentru meserii muncitoreşti. Va exista în continuare un deficit de forţă de muncă calificată. Criza economică, resimţită tot mai mult de către agenţii economici, va înăspri situaţia şi la capitolul transparenţa veniturilor şi cheltuielilor per angajat, determinând o creştere a numărului de persoane ocupate în economia informală şi practica salariilor în plic, ceea ce va afecta substanţial veniturile la bugetul de stat.

 

„Votăm cu greaţă, dar ca şi cum pe ai noştri…”

Vitalie Sprânceană, cetăţean

Anul 2016 e, pentru mine, un an de trecere. Şi unul de plată – vom face plăţile pentru anii precedenţi, 2014 şi 2015. În plan politic, va trebui să ne obişnuim cu dominaţia politică a lui Vlad Plahotniuc şi a sistemului creat de acesta. El poate fi prim-ministru, speaker, preşedinte de ţară şi orice îşi doreşte. Iar asta e oarecum logic. Şi firesc. Şi normal.

Situaţia asta putea fi evitată dacă alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 erau corecte, dacă se evitau jocurile cu crearea unor partide fantomă (alde partidul comunist reformator, care n-a fost niciodată mai mult de un blog cu o siglă şi multă krîşă politică), spectacolele mediatice cu false grupări revoluţionare şi descalificările unor concurenţi pe ultima sută de metri…

Veneau, probabil, socialiştii, Usatîi şi comuniştii la guvernare, se certau (nu reuşeau să facă o coaliţie) şi plecau (pentru că a guverna o ţară e cu totul altceva decât a organiza karaoke şi concerte cu Stas Mihailov în Bălţi). Poate nici miliardul nu s-ar fi furat.

În vară am fi avut anticipate şi ar fi fost o posibilitate ca forţe noi şi sănătoase să vina pe scena politică (de la dreapta, de la stânga).

Acum, însă, plătim consecinţele acestor matrapazlâcuri făcute atât cuă cât şi, mai ales, fără voia noastră.

Plătim şi autoamăgirea, ca societate, că e mai bine să mergem împotriva realităţii (AIE a fost, de prin 2011, o adunătură de figuranţi ţinuţi împreună de câţiva interlopi), să facem un bine ţării ori să votăm cu greaţă, dar ca şi cum pe ai noştri…

Aşa încât orice critică a situaţiei actuale trebuie să conţină o doză mare de autocritică…

Speranţe: cred mult în mişcările ce cresc din jos.

 

„Nu văd cum actualii politicieni ar combate corupţia şi s-ar gândi la interesele cetăţenilor”

Arcadie Barbăroşie, analist politic, director executiv, Institutul de Politici Publice

Ultimele mişcări ale aşa-zisei elite politice de la Chişinău arată că, până la 29 ianuarie, am putea avea un Guvern. Şi în acest caz, însă, sunt posibile două scenarii. Primul – un guvern votat de o majoritate parlamentară de 61 de deputaţi, care ar guverna până la următoarele alegeri parlamentare, adică ar trece şi de martie 2016, când expiră mandatul preşedintelui R. Moldova şi, în consecinţă, ar trebui ales un nou şef al statului.

Cel de-al doilea scenariu ar presupune un guvern „de scurtă durată”, votat de o majoritate simplă, de 51 de deputaţi, care şi-ar exercita mandatul până în martie 2016, adică până la alegerea unui nou şef de stat.

În oricare dintre cele două scenarii, Executivul s-ar numi pro-european, dar nici primul, nici cel de-al doilea eventual guvern nu vor rezolva problemele stringente ale R. Moldova, în special cea a bugetului, or, din declaraţiile unor politicieni, în bugetul de stat s-a format o gaură masivă, astfel încât s-ar putea să nu mai avem bani pentru plata salariilor şi pensiilor.

De unde ar veni resursele? Din taxe şi impozite achitate onest, din excluderea contabilităţilor duble. Pentru asta, însă, ar trebui exclusă corupţia, care, de fapt, este impedimentul cel mai mare în completarea bugetului de stat. Tot corupţia este cauza crizei financiare cu care se va confrunta viitoarea guvernare. Personal nu văd cum actualii politicieni ar combate corupţia şi s-ar gândi la interesele cetăţenilor.

O salvare ar fi susţinerea stabilă a partenerilor de dezvoltare, or, după cum se vehiculează, circa 1-20% din resursele bugetare vin direct din granturile acordate de finanţatorii străini.

Un nou guvern ar urma să reia negocierile cu FMI.

Chiar şi în aceste condiţii, nu este exclus să avem alegeri anticipate. Acestea ar putea fi declanşate din cauza incapacităţii de alegere a şefului statului.

Dacă politicienii ar fi independenţi şi s-ar gândi la interesele ţării, am putea genera nişte pronosticuri mai clare.