Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Vodkă? Orez? Detergent? Bani?

Vodkă? Orez? Detergent? Bani?

Acum două zile, Procuratura raionului Criuleni anunţa despre condamnarea a cinci localnici la amenzi penale de câte 10 mii de lei pentru coruperea alegătorilor în turul doi al alegerilor locale generale din iunie 2015.

Potrivit procurorilor, ancheta a demonstrat că inculpaţii ar fi oferit alegătorilor din satul Cimişeni câte 50—100 de lei, dar şi sticle cu băuturi alcoolice, în schimbul votului acordat unui anumit candidat, care a şi obţinut victorie în acel scrutin.

Deşi inculpaţii nu şi-au recunoscut vinovăţia, instanţa de judecată le-a aplicat amenzi penale, aceştia având, totuşi, posibilitatea să conteste sentinţa.

Indirect, această sentinţă aplicată celor cinci demonstrează că primarul pentru care au fost „cumpărate” voturi a ajuns în funcţie prin fraudă, dar nimeni, până acum, nu este preocupat de acest subiect. De altfel, de la alegerile din 2015 până la pronunţarea primei sentinţe a trecut mai mult de un an de zile. Sentinţa, nefiind definitivă, ar putea fi atacată de cei condamnaţi, aşa că, până la o decizie definitivă şi irevocabilă, ar putea să expire şi mandatul primarului ales pe căi frauduloase. După asta, oamenii, cel puţin cei din Cimişeni, unde s-a produs frauda, se vor întreba retoric: şi unde-i dreptatea?

În actualele alegeri parlamentare situaţia e şi mai disperată la capitolul pedepsirii corupţiei. După ce Curtea Constituţională s-a pronunţat în favoarea alegerii preşedintelui R. Moldova prin votul direct al cetăţenilor şi nu doar de deputaţi, cum a fost de la 1996 încoace, Legislativul a intervenit doar în Codul Electoral, dar nu s-a grăbit să modifice şi Codul Penal, în special acele articole care presupun pedepse pentru coruperea alegătorilor. Astfel, la început de octombrie, am intrat în campania prezidenţială cu legi învechite, cu legi neracordate la actualitate, care dau undă verde corupţiei în actuala campanie, şi asta pentru că deputaţii au refuzat să modifice la timpul cuvenit articolul 181 prim din Codul Penal, intitulat „Coruperea alegătorilor”.

Aşa că, orice s-ar întâmpla în aceste zile, va veni Marian Lupu la alegători cu sarmale proaspăt coapte în cuptor, le va aduce Igor Dodon peşte gătit pe jăratic, le va oferi Renato Usatîi vodkă veritabilă, îi va servi Mihai Ghimpu cu tulburel ales sau vor umbla mesagerii prezidenţiabililor cu pachete de orez, sticle de ulei şi bancnote de 100 de lei pe la casele oamenilor, nimic nu se va întâmpla sub aspect penal, pentru că articolul de lege, cel despre care vă vorbeam mai sus, nu presupune vreo pedeapsă pentru cei implicaţi în acţiuni de corupţie pe parcursul campaniei electorale prezidenţiale. Da, este adevărat, Comisia Juridică pentru Numiri şi Imunităţi din Parlament a avizat, acum câteva zile, un proiect de lege ce prevede modificarea articolului 181 prim din Codul Penal, dar, până acesta va ajunge să fie votat în Legislativ, după care să fie publicat în Monitorul Oficial, va veni sau chiar va trece ziua alegerilor.

Unii spun să nu ne mai legăm de această discordanţă juridică, deoarece, oricum, la noi, legile sunt respectate doar parţial şi doar atunci când cineva are interese. Dacă, însă, ar fi să revenim la condamnarea celor cinci cetăţeni la amenzi penale pentru faptul că au corupt alegătorii la ultimele alegeri locale, ar fi logic să ne întrebăm ce statut, în acest dosar, au avut alegătorii corupţi, adică cei care au acceptat 50 sau 100 de lei, în schimbul votului acordat unui anumit candidat. În comunicatele oficiale nu se spune nimic despre posibile pedepse aplicate alegătorilor care au acceptat mită în schimbul voturilor sale, deşi legea prevede pedepse atât pentru cei care dau, cât şi pentru cei care iau mită.

Văd acum un tablou în faţa ochilor: trimişii candidaţilor bat pe la uşile oamenilor, propunându-le „pachete umanitare” şi bani, iar oamenii le închid în faţă, spunându-le că votul lor nu are preţ.