Război, după război
Nimeni nu ştie ce va fi şi cum va fi până la urmă acest al 70-lea 9 mai de la terminarea celui de-al doilea război mondial… Războiul din Ucraina a perturbat tot ce mai era relaţie în lume. E greu să faci sărbătoare din sfârşitul unui război, pe urmele, încă proaspete de sânge, ale altui război, care abia începe
Chişinăul s-a răzgândit? Bate în retragere? La nici o lună de când preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, anunţa public – în semn de solidaritate cu coaliţia euro-atlantică anti-război (agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) că nici el şi nici militarii de la noi nu vor participa la parada militară de 9 mai, din Piaţa Roşie, şefa Externelor de la Chişinău, Natalia Gherman, avea să ne surprindă, marţi, printr-o altă declaraţie, din care reiese că Chişinăul şi-ar fi revăzut, cel puţin la nivel de guvern, poziţiile vizavi de proiectul politic rusesc 9 mai, 2015, prin care Rusia, de fapt, nu vrea nimic altceva decât să-şi demonstreze „muşchii”. Parada de 9 mai, aşa după cum se umflă în pene Rogozin (vicepremierul rus pentru probleme militare), se vrea un exerciţiu public de demonstrare a forţei, o paradă a războiului, prin care Kremlinul îşi doreşte, în contextul evenimentelor din Ucraina, să dea de veste că e gata de război cu oricine.
Uitaţi-vă ce face presa rusă, care tirajează zilnic titluri gen „Cea mai grandioasă paradă după cel de-al doilea război mondial”, „Rusia, liderul puterilor militare”, „Armata rusă va străluci de 9 mai”, „Rusia îşi va demonstra superioritatea militară prin cele mai moderne modele de tehnică”, etc. S-a ajuns ca ministerul rus de război să dea publicităţii, potrivit gazeta.ru, listei tehnicii militare, implicată în defilările de 9 mai. În Piaţa Roşie vor fi scoase toate genurile de armată şi tehnica de luptă, cu excepţia flotei navale care, pur şi simplu, din considerente tehnice, nu poate defila pe uscat. În rest – totul. Întrebarea rămâne: pentru ce? Ce vrea să demonstreze Rusia? Şi cui? Au mai defilat şi în 1941 şi au mers din Piaţa Roşie direct pe front, dar au ieşit din război abia în 1945. Cu ce preţ? Şi graţie cui? Americanilor şi coaliţiei antihitleriste. În toată această situaţie – surprinzător sau nu, R. Moldova, care este şi ea pe „lista neagră” a Moscovei, vine să se solidarizeze cu Kremlinul şi subscrie, potrivit Nataliei Gherman, unei Rezoluţii, semnate de Rusia, privind comemorarea celor 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. „R. Moldova s-a alăturat, în cadrul Consiliului Europei, Rezoluţiei propuse de Federaţia Rusă privind comemorarea celor 70 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi este una dintre puţinele state ex-sovietice, care a făcut acest lucru”. Dar asta nu e tot. „Şi în cadrul CSI ne-am alăturat tuturor deciziilor luate în acest sens”. Sunt declaraţiile ministrei de Externe, făcute marţi, la Luxemburg, imediat după cea de-a şasea reuniune ministerială a Parteneriatului Estic, la care s-au discutat probleme mult mai serioase pentru R. Moldova: integrarea europeană din perspectiva Summit-ului de la Riga, care urmează să aibă loc într-o lună şi despre care Natalia Gherman nu prea a avut îndrăzneala să facă declaraţii de principiu, precum în cazul Rezoluţiei. Curios, totuşi, doamnă ministru: faptul că R. Moldova este „unul dintre puţinele state care s-a alăturat Rezoluţiei” – e de bine sau de rău? Şi încă ceva, dar după ce mai punctăm un detaliu din declaraţia dvs.: „Moldova şi Rusia au susţinut împreună textul propus de către partea rusească. A fost un text foarte bun, unul care reflectă foarte bine realitatea”. Care realitate? De după 23 august 1944 sau de după 2 martie 1992? Georgia, care în 2008 a fost invadată de trupele ruse, nu a semnat Rezoluţia, nu a semnat nici Ucraina, căreia i s-a luat Crimeea şi care este de mai bine de un an într-un război latent cu Federaţia Rusă. Nu au semnat nici Statele Baltice, nici toate republicile ex-sovietice din Asia Mijlocie nu au semnat. De ce a semnat R. Moldova? Nu mai este estul R. Moldova (Transnistria) ocupată de Rusia? Şi-a retras Moscova trupele de la Nistru? Avem circulaţie liberă între cele două maluri? Nu mai face Rusia probleme şcolilor cu studiere în limba română de dincolo de Nistru sau cotaşilor de la Dubăsari şi Grigoriopol? S-a lăsat Moscova de tulburat apele în Găgăuzia sau nu ne mai ameninţă cu o a doua Transnistrie în Bugeac? Domnule preşedinte Timofti, dvs. ce credeţi despre această Rezoluţie? Vă simţiţi contrazis sau nu de cele întâmplate la Luxemburg? Nu de alta, dar aţi făcut o declaraţie de nota 10 atunci când aţi anunţat că rămâneţi acasă pe 9 mai, refuzând să participaţi la o paradă care, până la urmă, nu ne reprezintă. Cum poate comemora R. Moldova „sfârşitul celui de-al doilea război mondial”, alături de Rusia, când pentru R. Moldova cel de-al doilea război mondial nu s-a încheiat nici până astăzi? Armata a 14, fostă sovietică, de ocupaţie, staţionată la Nistru în toţi anii de după 1944, parcă nu tot acolo este, cu tot cu Rusie?
Vine 9 mai. Nimeni nu ştie ce va fi şi cum va fi până la urmă acest al 70-lea 9 mai de la terminarea celui de-al doilea război mondial. Războiul în Ucraina încă fierbe, ambiţiile imperiale ale Rusiei rămân mari şi, în aceeaşi măsură, mari sunt şi reticenţele faţă de Rusia şi de politica rusă de vecinătate. Nimic din scenariile prealabile, iniţiate de Moscova în legătură cu comemorarea zilei de 9 mai (decât parada militară propriu-zisă), nu a mai rămas în vigoare. Nu au rezistat timpului nici măcar înţelegerile cu aliaţii de coaliţie antihitleristă. Din lista invitaţilor oficiali ai lui Putin, nimeni nu poate spune cu exactitate ce a mai rămas şi câţi din cei rămaşi se vor mai răzgândi până pe 9 mai. Până şi simbolistica iniţială a manifestărilor de 9 mai, de la Moscova, Hulubul Păcii, e pusă la îndoială în anumite cercuri politice din Rusia. În semn de protest la izolarea internaţională, în care se află Rusia, comuniştii ruşi cer restabilirea simbolisticii sovietice: steaua roşie, drapelul biruinţei şi „manifestarea Rusiei ca forţă”…
Războiul din Ucraina a perturbat tot ce mai era relaţie în lume. E greu să faci sărbătoare din sfârşitul unui război, pe urmele, încă proaspete de sânge, ale altui război, care abia începe.
