O dimineaţă de mai cu raportul Kroll
A fost postat noaptea, cu menţiunea că el, cel care a tastat butonul, îşi asumă toate riscurile. Pentru mai mulţi, acea noapte a fost una zbuciumată. Pentru alţii – de nesfârşite întrebări. Dimineaţa, de după postare, părea una obişnuită, doar că sute de întrebări roiau prin mintea celor deprinşi să calculeze fiecare bănuţ, în condiţiile dure de austeritate de la noi.
Chiar din primele declaraţii ale experţilor devenise clar că raportul Kroll nu a făcut altceva decât să însumeze datele oficiale, oferite de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cea care, de altfel, este suspectată de complicitate la tranzacţiile dubioase ale celor trei bănci cu probleme. De ce a fost nevoie de Kroll, pentru sistematizarea informaţiilor oferite de BNM, în condiţiile în care chiar angajaţii Băncii Naţionale ar fi putut să o facă, dacă instituţia nu ar fi pactizat la afacerile de spălare de bani, prin care au fost sărăciţi cetăţenii, şi aşa săraci, ai R. Moldova? De ce a fost nevoie de Kroll, dacă, în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, funcţionează un întreg Serviciu de prevenire şi combatere a spălării banilor? De ce a fost nevoie să mai fie achitate 350 mii de euro (7 072 030 lei), pentru elaborarea acestui raport, ale celor trei bănci aflate acum sub control administrativ? De altfel, ştiţi cât valorează acest „onorariu” generos, raportat la nevoile omului simplu din R. Moldova? Din „onorariul” achitat pentru o expertiză irelevantă, în condiţiile în care au fost utilizate date furnizate de BNM – instituţia cea mai responsabilă de dezastrul din sistemul bancar, puteau fi achitate 8862 de pensii minime (798 de lei pensia), 12 450 de pensii pentru invalizii de gradul 1 (568 de lei pensia medie), 17 680 de indemnizaţii pentru creşterea copiilor până la 1,5 ani (400 de lei indemnizaţia). Tot din acea sumă, 11786 de persoane ar fi putut primi alocaţii pentru îngrijirea persoanelor inapte (600 de lei alocaţia), iar 28288 de persoane vulnerabile ar fi putut beneficia de alocaţii de supravieţuire în perioada de iarnă (250 de lei alocaţia)…
Sigur, contează aceşti bani plătiţi pentru serviciile Kroll, dar mai contează şi felul în care a fost selectată compania. Pe www.bnm.md nu există niciun anunţ despre organizarea vreunui concurs pentru elaborarea raportului respectiv. Surse neoficiale au anunţat, însă, că un astfel de concurs ar fi fost organizat de BNM, doar că a fost unul „închis”. La concurs ar fi participat cinci companii: Kroll, Ernst & Young, Deloitte & Touche, Pricewaterhouse Coopers şi KPMG.
De altfel, de la guvernatorul BNM aflam că anume Kroll va invesiga tranzacţiile dubioase efectuate de cele trei bănci. Acesta a precizat că Kroll urmează să identifice modalităţile posibile de recuperare a activelor celor trei bănci. Au fost identificate aceste modalităţi? Nu. Dacă nu, atunci reiese că Kroll nu şi-a realizat acest, cel mai important, obiectiv propus. Pentru ce o fi fost plătiţi cei 350 de mii de euro?
Singurul comunicat al BNM, în care descoperim numele Kroll, e cel în care se spune că instituţia beneficiară va remite raportul organelor de anchetă şi altor instituţii relevante din R. Moldova, pentru a facilita anchetele, iar „în continuarea acestei investigaţii, conform recomandărilor Kroll, BNM va organiza un nou concurs de selecţie a unei companii internaţionale, asigurând efectuarea celei de-a doua faze a anchetei. Principalul scop al acestor demersuri va fi colectarea probelor pentru a începe recuperarea activelor”. Deci, alte sute de mii euro vor fi vărsate în alt raport, în condiţiile în care R. Moldova se consideră stat independent şi are, funcţionale, numeroase structuri oficiale, abilitate cu prevenirea şi anchetarea, inclusiv, a unor astfel de cazuri.
