Moldova, o nouă Macedonie?

Momen­tan, valul de imi­granţi pare să fie oprit la fron­ti­era din­tre Gre­cia și Mace­do­nia. Man­tra Ange­lei Mer­kel și a unor biro­crați euro­peni pre­cum că doar o solu­ție EUro­peană” ar putea stopa ceea ce recent Papa de la Roma numea o „inva­ziune arabă” a fost con­tra­zisă prin fapte. O țări­șoară care nu doar că nu este mem­bră a UE, ci este și una din­tre cele mai sărace și corupte din Europa, a putut face ceea ce un stat ca Ger­ma­nia sau întreaga biro­cra­ție de la Bru­xe­l­les nu au putut! Recent, pre­șe­din­tele Mace­do­niei a blamat-o și pe Mer­kel, spu­nând că „Ger­ma­nia a eșuat cu totul în ceea ce pri­veşte secu­ri­ta­tea”.

Odată închisă ruta bal­ca­nică, gra­ție coor­do­nă­rii din­tre Aus­tria, Unga­ria, Slo­ve­nia, Ser­bia, Croa­ția și alte state, flu­xu­rile de imi­granţi se vor reo­rienta. Ast­fel, Jur­nal de Chi­și­nău scria, pe 9 mar­tie, că „Mol­dova riscă să devină o ţară de tranzit pen­tru imi­granţii care intenţio­nează să ajungă cu orice preţ în spa­ţiul euro­pean, în cazul în care va fi închisă ruta directă din Gre­cia spre Europa con­ti­nen­tală.

Potri­vit Reu­ters, ace­laşi peri­col îi paşte şi pe alţi vecini ai RM, pre­cum Ucraina sau sta­tele bal­tice – Esto­nia, Leto­nia şi Litu­a­nia, care, la rân­dul lor, spo­resc con­troa­lele de iden­ti­tate şi con­stru­iesc gar­duri la fron­ti­e­rele lor estice, îngri­jo­rate că regiu­nea bal­tică ar putea deveni un nou punct de intrare pen­tru refu­gi­aţi pe măsură ce rutele de imi­gra­ţie prin Bal­cani devin tot mai greu acce­si­bile.
Con­form ofi­ci­a­li­lor euro­peni, în con­di­ţi­ile închi­de­rii rutei directe din Gre­cia spre Europa con­ti­nen­tală, ar putea câş­tiga în popu­la­ri­tate tra­seul prin R. Mol­dova, Ucraina şi sta­tele bal­tice”.

Până acum, poli­ti­cie­nii și lide­rii de opi­nie de la noi au încer­cat să evite subiec­tul. Men­țio­na­rea pro­ble­me­lor Euro­pei ar putea sub­mina şi mai mult încre­de­rea popu­la­ției în „dru­mul nos­tru spre Europa”. Stra­te­gia stru­țu­lui va avea un sfâr­șit abrupt, cel târ­ziu atunci când mii de imi­granți vor trece prin satele Mol­do­vei și, de ce nu, prin car­ti­e­rele de lux ale capi­ta­lei: sărind gar­dul pen­tru a-și pune cor­tul lângă vila vre­u­nui oli­garh micuț de la noi sau cerând acces la clu­bu­rile de noapte ale eli­tei autoh­tone. Tot pe 9 mar­tie, zia­rul Tim­pul raporta deja că „Şapte cetă­ţeni afgani au fost prinşi la fron­ti­era moldo-română”.

Atunci, Timofti și Filip, dar și vede­tele noas­tre media, nu vor mai putea evita să se pro­nunțe. Vor fi oare soli­dari cu Angela Mer­kel sau se vor ală­tura cri­ti­ci­lor ei (majo­ri­ta­tea șefi­lor de stat din Europa, dar și pre­șe­din­tele Comi­siei Euro­pene, Donald Tusk)? Vor sus­ține toate cele­lalte state – de la Esto­nia până la Bul­ga­ria – în a-şi apăra fron­ti­e­rele națio­nale sau vor face lobby pen­tru Tur­cia, așa cum o face Mer­kel, ca să fie trans­fe­rate deja șase mili­arde de euro regi­mu­lui auto­cra­tic al lui Erdo­gan (care recent a încăl­cat în mod imper­ti­nent liber­ta­tea pre­sei, lite­ral­mente luând cu asalt zia­rul de opo­zi­ție „Zaman”), pen­tru ca Tur­cia să pro­te­jeze Europa?

Atunci va veni momen­tul în care cul­pa­bi­li­lor de criza actu­ală să li se spună pe nume, inclu­siv de către ofi­ci­a­lii de la noi. Este evi­dent că Rusia pro­fită de acest haos. Dar, totuși, cine dacă nu Mer­kel și ali­a­ții ei nu au dorit să sta­bi­lească limite de imi­grare, cine se împo­tri­vește con­tro­lu­lui gra­ni­țe­lor națio­nale? Să ne ima­gi­năm că nu ar exista Rusia, că în locul ei ar fi un deșert sau o mare. Cre­dem într-adevăr că imi­gran­ții nu ar veni atunci în Europa? Că, în absența Rusiei pe mapa­mond, SUA și ali­a­ții săi nu ar fi dus răz­bo­aie în Afga­nis­tan, Irak, Yemen, Siria, Libia, Soma­lia, care pro­voacă valu­rile actu­ale de imi­granţi?!


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.