Moldova, o nouă Macedonie?

Momen­tan, valul de imi­granţi pare să fie oprit la fron­ti­e­ra din­tre Gre­cia și Mace­do­nia. Man­tra Ange­lei Mer­kel și a unor biro­cra­ți euro­pe­ni pre­cum că doar o solu­ție EUro­pea­nă” ar putea sto­pa ceea ce recent Papa de la Roma numea o „inva­ziu­ne ara­bă” a fost con­tra­zi­să prin fap­te. O țări­șoa­ră care nu doar că nu este mem­bră a UE, ci este și una din­tre cele mai săra­ce și corup­te din Euro­pa, a putut face ceea ce un stat ca Ger­ma­nia sau întrea­ga biro­cra­ție de la Bru­xe­l­les nu au putut! Recent, pre­șe­din­te­le Mace­do­ni­ei a blamat-o și pe Mer­kel, spu­nând că „Ger­ma­nia a eșu­at cu totul în ceea ce pri­veş­te secu­ri­ta­tea”.

Oda­tă închi­să ruta bal­ca­ni­că, gra­ție coor­do­nă­rii din­tre Aus­tria, Unga­ria, Slo­ve­nia, Ser­bia, Croa­ția și alte sta­te, flu­xu­ri­le de imi­granţi se vor reo­rien­ta. Ast­fel, Jur­nal de Chi­și­nău scria, pe 9 mar­tie, că „Mol­do­va ris­că să devi­nă o ţară de tranzit pen­tru imi­granţii care intenţio­nea­ză să ajun­gă cu ori­ce preţ în spa­ţi­ul euro­pean, în cazul în care va fi închi­să ruta direc­tă din Gre­cia spre Euro­pa con­ti­nen­ta­lă.

Potri­vit Reu­ters, ace­la­şi peri­col îi paş­te şi pe alţi veci­ni ai RM, pre­cum Ucrai­na sau sta­te­le bal­ti­ce – Esto­nia, Leto­nia şi Litu­a­nia, care, la rân­dul lor, spo­resc con­troa­le­le de iden­ti­ta­te şi con­stru­iesc gar­du­ri la fron­ti­e­re­le lor esti­ce, îngri­jo­ra­te că regiu­nea bal­ti­că ar putea deve­ni un nou punct de intra­re pen­tru refu­gi­a­ţi pe măsu­ră ce rute­le de imi­gra­ţie prin Bal­ca­ni devin tot mai greu acce­si­bi­le.
Con­form ofi­ci­a­li­lor euro­pe­ni, în con­di­ţi­i­le închi­de­rii rutei direc­te din Gre­cia spre Euro­pa con­ti­nen­ta­lă, ar putea câş­ti­ga în popu­la­ri­ta­te tra­se­ul prin R. Mol­do­va, Ucrai­na şi sta­te­le bal­ti­ce”.

Până acum, poli­ti­cie­nii și lide­rii de opi­nie de la noi au încer­cat să evi­te subiec­tul. Men­țio­na­rea pro­ble­me­lor Euro­pei ar putea sub­mi­na şi mai mult încre­de­rea popu­la­ți­ei în „dru­mul nos­tru spre Euro­pa”. Stra­te­gia stru­țu­lui va avea un sfâr­șit abrupt, cel târ­ziu atun­ci când mii de imi­gran­ți vor tre­ce prin sate­le Mol­do­vei și, de ce nu, prin car­ti­e­re­le de lux ale capi­ta­lei: sărind gar­dul pen­tru a-și pune cor­tul lân­gă vila vre­u­nui oli­garh micuț de la noi sau cerând acces la clu­bu­ri­le de noap­te ale eli­tei autoh­to­ne. Tot pe 9 mar­tie, zia­rul Tim­pul rapor­ta deja că „Şap­te cetă­ţe­ni afga­ni au fost prinşi la fron­ti­e­ra moldo-română”.

Atun­ci, Timofti și Filip, dar și vede­te­le noas­tre media, nu vor mai putea evi­ta să se pro­nun­țe. Vor fi oare soli­da­ri cu Ange­la Mer­kel sau se vor ală­tu­ra cri­ti­ci­lor ei (majo­ri­ta­tea șefi­lor de stat din Euro­pa, dar și pre­șe­din­te­le Comi­si­ei Euro­pe­ne, Donald Tusk)? Vor sus­ți­ne toa­te cele­lal­te sta­te – de la Esto­nia până la Bul­ga­ria – în a-şi apă­ra fron­ti­e­re­le națio­na­le sau vor face lob­by pen­tru Tur­cia, așa cum o face Mer­kel, ca să fie trans­fe­ra­te deja șase mili­ar­de de euro regi­mu­lui auto­cra­tic al lui Erdo­gan (care recent a încăl­cat în mod imper­ti­nent liber­ta­tea pre­sei, lite­ral­men­te luând cu asalt zia­rul de opo­zi­ție „Zaman”), pen­tru ca Tur­cia să pro­te­je­ze Euro­pa?

Atun­ci va veni momen­tul în care cul­pa­bi­li­lor de cri­za actu­a­lă să li se spu­nă pe nume, inclu­siv de către ofi­ci­a­lii de la noi. Este evi­dent că Rusia pro­fi­tă de acest haos. Dar, totuși, cine dacă nu Mer­kel și ali­a­ții ei nu au dorit să sta­bi­leas­că limi­te de imi­gra­re, cine se împo­tri­veș­te con­tro­lu­lui gra­ni­țe­lor națio­na­le? Să ne ima­gi­năm că nu ar exis­ta Rusia, că în locul ei ar fi un deșert sau o mare. Cre­dem într-adevăr că imi­gran­ții nu ar veni atun­ci în Euro­pa? Că, în absen­ța Rusi­ei pe mapa­mond, SUA și ali­a­ții săi nu ar fi dus răz­bo­a­ie în Afga­nis­tan, Irak, Yemen, Siria, Libia, Soma­lia, care pro­voa­că valu­ri­le actu­a­le de imi­granţi?!


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.