Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Integritatea și poligraful

Integritatea și poligraful

De la 1 martie 2012, ziua în care, în Monitorul Oficial, a fost publicată Legea nr. 180 cu privire la Comisia Naţională de Integritate (CNI), în R. Moldova, avem o astfel de Comisie. Sunt patru ani de atunci, iar consecinţele activităţii acestei instituţii au fost atât de insesizabile, inconsistente şi ineficiente, încât s-a decis elaborarea şi votarea unei noi legi, cu privire la Centrul Naţional de Integritate (Comisia devine Centru).

Ieri, în şedinţa Executivului, a fost prezentat proiectul noii legi care, ulterior, urmează să fie votată în Parlament.

Câteva ştiri, aproape identice, scrise în baza proiectului noii legi, scot în evidenţă faptul că, în temeiul noilor documente, vor fi instituite un şir de măsuri ce presupun prevenirea şi combaterea îmbogăţirii ilicite. Bunăoară, după reformare, Centrul Naţional de Integritate va fi abilitat să confişte averile obţinute ilegal de persoane cu funcţii de demnitate publică. Totodată, funcţionarii vor trebui să declare nu doar averile şi proprietăţile deţinute în R. Moldova, ci şi cele aflate peste hotare. Tot în baza noii legi, veniturile obţinute pe parcursul unui an vor fi comparate cu investiţiile şi cheltuielile din aceeaşi perioadă.

Din 2018, declaraţiile de avere şi interese vor fi depuse obligatoriu online, iar în urma reformei, va fi constituită o structură specială, formată din inspectori de integritate, care vor verifica veridicitatea declaraţiilor depuse de demnitari. Aşa cum legile sunt făcute pentru a fi executate de oameni, am încercat să vedem cine vor fi cei abilitaţi cu supravegherea şi verificarea integrităţii.

Proiectul noii legi presupune că preşedintele şi vicepreşedintele vor fi aleşi prin concurs, fiind numiţi ulterior în funcţie de şeful statului, pentru un mandat de şapte ani. Printre condiţiile obligatorii pentru a candida la aceste funcţii sunt capacitatea deplină de exerciţiu; studii în domeniul dreptului, economiei, administraţiei publice sau managementului; vechime în muncă de cel puţin 7 ani, pentru preşedinte, şi de cel puţin 5 ani, pentru vicepreşedinte, în domeniile menţionate mai sus; o reputaţie ireproşabilă; lipsa curentă dar şi în ultimii doi ani a calităţii de membru al vreunui partid; apt din punct de vedere medical să exercite funcţia, conform certificatului medical de sănătate; cunoaşterea limbii de stat; lipsa calităţii de colaborator operativ sau agent sub acoperire, inclusiv informator al serviciilor de informaţii până în 1991.

Candidaţii vor participa la un concurs rezultatele căruia, potrivit legii, vor fi validate de un Consiliu de Integritate. Deşi se promite că CNI va fi o instituţie apolitică, angajaţii căreia vor fi numiţi prin concurs, Consiliul de Integritate responsabil de validarea rezultatelor concursurilor este numit de Parlament, fiind constituit din 7 membri, desemnați, după cum urmează, de Comisia juridică, numiri şi imunităţi, de Guvern, de Consiliul Superior al Magistraturii, de Consiliul Superior al Procurorilor, de Congresul Autorităţilor Locale, de societatea civilă şi de jurnalişti. Nu se ştie de ce, reprezentanţii societăţii civile şi ai jurnaliştilor vor fi selectaţi prin concurs de Ministerul Justiţiei, în temeiul unui Regulament aprobat de Guvern. Pe lângă funcţiile de control ale acestui Consiliu cei 7 vor avea dreptul să solicite şefului statului şi Parlamentului revocarea din funcţii a conducerii Centrului.

Astfel, „depolitizarea” CNI se face prin politizarea Consiliului de Integritate, constituit pe criterii politice. Chiar dacă angajaţii CNI nu vor trebui să facă parte din vreun partid politic, ei, oricum, vor fi oameni susţinuţi de politicieni.

Şi inspectorii de integritate, care vor face parte din aparatul Centrului, vor fi angajaţi prin concurs, Consiliul de Integritate (format pe criterii politice) fiind cel care va avea un cuvânt decisiv.

Candidatul care va susţine concursul ar putea fi angajat doar după prezentarea declaraţiei de integritate pe propria răspundere şi a unui acord privind testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf). De altfel, şi preşedintele, şi vicepreşedintele Centrului vor trebui să-și dea acordul pentru testarea la poligraf. Singura structură „detaşată” de această obligaţie va fi Consiliul de Integritate care, aşa cum spuneam, fiind numit pe criterii politice, va fi considerat, şi fără poligraf, perfect imun la falsuri, trişări sau chiar la tranzacţii dubioase.

Astfel, s-ar putea ca noul Centru să preia nu doar experienţele din cei patru ani de activitate a Comisiei, ci în special viciile vechii structuri, dar şi ale întregii societăţi.