Excepţii parlamentare
În ajun de Paşti, pe când împreună cu colegii săi de partid umbla prin sate şi, selectiv, împărţea coşuri cu produse alimentare, în cadrul campaniei „Paştele pentru fiecare”, ex-deputatul PCRM, Sergiu Sârbu, acum deputat PD, alături de colegul său de partid, Corneliu Padnevici, şi deputatul PL, Roman Boţan, au depus în Parlament o iniţiativă legislativă cu totul neobişnuită. Atât de neobişnuită, încât nici nu a apărut prin comunicatele postate pe parlament.md. Cel puţin printre titlurile care spun că Mitropolitul Vladimir le-a vorbit deputaţilor despre şansele lor de a intra în istorie, sau cele care relatează despre un târg caritabil în susţinerea copiilor din orfelinate, nu se regăseşte subiectul proaspetei iniţiative legislative a celor trei deputaţi.
Iniţiativa se vrea, de fapt, o excepţie care, în opinia semnatarilor, ar trebui introdusă în ultima redacţie, cea din 2015, a Legii achiziţiilor publice. Deci, alături de alte excepţii, în cazul cărora nu se aplică prevederile actualei legi, ar trebui să mai existe una, cea legată de tipărirea buletinelor de vot şi a altor materiale electorale.
Sârbu şi colegii săi de Parlament propun ca excepţiile incluse în respectiva lege, cele legate de contractele de imprimare a bancnotelor şi de batere a monedelor metalice, precum şi de transportarea acestora, contractele cu caracter de adeziune, semnate de BNM cu instituţii financiare internaţionale, contractele de achiziţii publice declarate secrete, să fie completate cu un subpunct care ar permite tipărirea, în afara prevederii Legii achiziţiilor publice, a buletinelor de vot şi a altor documente electorale.
De altfel, o astfel de prevedere a existat în redacţia anterioară a legii, revăzută în 2015 şi intrată în vigoare la 1 mai 2016. De altfel, în preambulul noii redacţii a Legii achiziţiilor publice se spune că aceasta a fost redactată şi urmează a fi implementată în contextul ajustării legislaţiei autohtone la cerinţele europene. Înţelegem că legislaţia europeană nu presupune tipărirea netransparentă a buletinelor de vot şi a altor materiale electorale. Deci, după ajustarea Legii achiziţiilor publice la legislaţia europeană, la doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a noii redacţii, un grup din 3 deputaţi, reprezentanţi ai majorităţii parlamentare de guvernare, propune readucerea, la capitolul „excepţii”, a prevederii ce ar permite tipărirea netransparentă a buletinelor de vot, a altor documente electorale. De altfel, articolul propus de cei 3 e şi mai extins decât cel care a existat în legea abrogată. Acesta presupune, suplimentar, achiziţionarea, în afara licitaţiilor, a echipamentului destinat organelor electorale în perioada electorală, a serviciilor de transport, în vederea organizării şi desfăşurării alegerilor, etc.
Autorii iniţiativei explică, într-o notă informativă, că, în cazul organizării alegerilor, s-ar putea să nu se reuşească tipărirea buletinelor de vot, în condiţiile Legii achiziţiilor publice, cerând ca Cec să dispună de dreptul de a negocia cu instituţiile de stat procedura de tipărire a buletinelor de vot şi de achiziţionare a echipamentelor.
Având experienţa constituirii unei majorităţi parlamentare „comerciale”, ar fi uşor de presupus cum anume vor fi luate deciziile legate de tipărirea buletinelor, în special tot ce ar fi legat de tirajul acestora. Dacă avem o putere „comercială” – comerţ să fie, s-o fi gândit autorii iniţiativei. Credeţi că această iniţiativă ar putea să nu treacă?
Acum câteva zile, alt deputat, Victor Roşca (PLDM), aflat acum în opoziţie, a înregistrat în Parlament un proiect de lege care prevede modificarea şi completarea Codului electoral şi a celui penal, în scopul prevenirii coruperii alegătorilor, dar şi a sancţionării celor implicaţi în astfel de „activităţi” electorale.
Autorul propune amenzi aspre pentru coruperea alegătorilor sau chiar închisoare de la 3 la 5 ani pentru persoanele găsite vinovate. Iniţiativa prevede pedepse şi pentru persoanele care pretind sau acceptă bani, bunuri sau servicii în schimbul votului acordat în favoarea unui anumit candidat. Dacă ar fi votată o astfel de lege, persoanele „cumpărate” de politicieni ar putea ajunge în închisoare pentru vreo 3-5 ani de zile.
Autorul iniţiativei propune excluderea din campanii a pungilor cu pomeni electorale, dar şi anularea înregistrării în scrutin a concurenţilor electorali care le vor oferi alegătorilor bani, bunuri materiale sau ajutoare umanitare. Credeţi că această iniţiativă, care „loveşte” în preocupările „umanitare” ale partidului autodeclarat cel mai important de la guvernare, ar putea să primească votul majorităţii parlamentare?
