Cum ar arăta statul fără copii și fără bătrâni
Pe fundalul evenimentelor din viața politică, legate de validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, de intrigile din cadrul unor partide sau de învestirea noului președinte în statul autoproclamat de peste Nistru, două subiecte extrem de dureroase sunt trecute cu vederea de autorități. Deși au avut loc arestări, deși posturile TV și-au menținut audiența pe seama reținerilor, subiectele despre care aminteam mai sus sunt trecute cu vederea.
Vă amintiți, mai întâi au fost dezvăluirile despre intoxicarea intenționată a copiilor de la grădinițe. De ce intenționată? Pentru că produsele toxice, alterate, necomestibile, erau servite cu bună știință în meniul copiilor. Dacă statul, într-adevăr, ar fi încercat să deconspire această mafie, dacă statului cu-adevărat i-ar fi păsat de copii, atunci, după marele scandal, nu ar mai fi urmat alte cazuri de intoxicații cu mâncare de calitate proastă, servită la grădinițe. Or, chiar Ministerul Sănătății anunță că, în perioada 7–13 decembrie, la o singură grădiniță din Chișinău, patru copii s-au îmbolnăvit de gastroenterocolită acută și un copil a suferit o toxiinfecție alimentară. Vârsta copiilor bolnavi este de 2-6 ani.
Tot despre copii. În urma unei campanii îndelungată de promovare a vaccinurilor antigripale, iată că, după ce tot mai mulți pacienți umplu spitalele fiind afectați de viroze acute sau de altfel de infecții respiratorii, întârziatele vaccinuri urmau să ajungă în R. Moldova pe 13 decembrie, dar așa și nu au mai ajuns. Cei de la Sănătate Publică susțin că, din cauza vremii, camioanele cu vaccinuri nu au ajuns la timp, astfel încât, începerea imunizării împotriva gripei a fost amânată din nou, pentru una din zilele următoare. Cu acest prilej, suntem anunțați că R. Moldova nu se confruntă, deocamdată, cu o epidemie de gripă.
Deci, vaccinurile, despre care se spune că ar fi de calitate dubioasă, ar putea fi disponibile odată cu declanșarea epidemiei de gripă și nu se știe cine ar mai avea nevoie să fie vaccinat pe timp de epidemie.
Multe ar mai fi de spus despre grija statului față de copii. De la salariile mici ale părinților, până la taxele tot mai mari pentru sănătate și educație. Despre toate, însă, ne amintim doar atunci când arde, atunci când copiii ajung pe patul de spital sau când nici spitalele nu mai știu ce să le mai facă.
Într-o situație similară au ajuns și bătrânii. Extrem de speriați de cheltuielile de iarnă, pe care le suportă tot mai greu, mai ales după avertismentele dure făcute în legătură cu posibila scumpire, de până la 60% a energiei electrice. În lipsa banilor, bătrânii vor prefera să facă niște economii, deci vor sta mai mult în frig și întuneric. Pentru ei, primăvara va deveni un anotimp al viselor. Și cei care ajung în pragul bătrâneții nu prea au multe motive de bucurii. Reforma pensiilor, făcută în grabă, înainte de a fi racordată la speranța de viață a cetățenilor R. Moldova, va veni ca un vălătuc peste pensionari (dacă va mai avea peste cine).
Speranța de viață este măsurată prin durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită vârstă. În lume, oamenii trăiesc în medie 39,5 ani în Swaziland și 81 de ani în Japonia. Potrivit Biroului Național de Statistică, în R. Moldova, bărbații trăiesc în medie 67,5 ani, iar femeile 75,5 ani. Deci, s-ar putea ca, în urma reformei sistemului de pensii, bărbații din R. Moldova să nu mai ajungă să-și ridice pensiile, femeile având, totuși, ceva șanse să fie pensionate.
Dacă-i așa, pare simplu de dedus faptul că, în condițiile în care copiii și bătrânii au devenit ținte sigure în care statul lovește, pe seama lor făcându-se economii și delapidându-se bani, în scurt timp, am putea ajunge o zonă fără copii și fără bătrâni… Oare cum ar arăta statul fără aceștia?
