Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Bunele intenţii ale luptătorilor anti-droguri

Bunele intenţii ale luptătorilor anti-droguri

Chiar dacă la capitolul lupta anticorupţie R. Moldova, atât în percepţia populaţiei, cât şi în diferitele rankinguri internaţionale, nu prea pare să se mişte din loc, la prinderea infractorilor mici, sistemul funcţionează la eficienţă maximă. Să ne amintim doar de viteza uimitoare cu care „crimele din biblioteci” (cu vedetele-hobby care practicau striptease online) au fost elucidate de către ”oamenii legii”, pe când cazul lui Ion Butmalai, doar ca exemplu proeminent din aceeaşi perioadă, rămâne neclarificat. La fel, consumatorii de droguri, prostituatele, micii contrabandişti nu prea pot conta pe mila sistemului de drept, pe când câteva miliarde de lei dispăruţi din bănci nu atrag vreo răspundere palpabilă după sine.

Lupta anti-drog este un subiect sensibil, mai ales în R. Moldova. De aceea, pare-mi-se, niciun partid politic sau o publicaţie media nu s-a aventurat să pună în dezbatere penalizarea consumului de droguri şi comercializarea lor. Atunci când tot felul de experimente legislative şi sociale sunt introduse la noi cu motivarea că ”aşa se practică în Occident”, la tema legalizării drogurilor există prea multe grupuri de influenţă cointeresate.

Ca şi în cazul prostituţiei, legalizarea pune în pericol existenţa grupărilor criminale care, în condiţii de prohibiţie, acţionează deseori ca monopolişti pe piaţa respectivă. Experienţa internaţională, inclusiv din SUA şi Mexic, arată că acestea, fiind în stare să ceară preţuri monopoliste (înalte), o parte a profitului o pot investi în coruperea ”oamenilor legii” care acoperă businessul. Mai mult decât atât, în ţările sus-menţionate s-au atestat numeroase cazuri în care poliţia a ajutat cartelurile mafiotice să se debaraseze de concurenţi, membrii unui singur cartel rămânând neatinşi. Şi viceversa, în cazul unei legalizări, preţurile pentru ”produsele” lor ar scădea dramatic. În aceleaşi timp, drepturile ”consumatorilor” ar creşte, deoarece ei s-ar afla într-un cadru juridic bine definit, cu dreptul de a-i da în judecată pe comercianţii implicaţi în activităţi frauduloase.

Argumentul vehiculat cel mai des în spaţiul public este că prohibiţia ar proteja populaţia de dependenţa de droguri. Experţii discută în continuare în ce măsură politicile de depenalizare duc sau nu la efectul dorit. În 2001, Portugalia a devenit prima ţară europeană care a abolit toate penalităţile pentru posesia personală de droguri. Un studiu de la Institutul Cato, implementat de cunoscutul jurnalist de investigaţie Glenn Greenwald, a raportat că, cinci ani după introducerea legii, rata infecţiilor HIV la consumatorii de droguri a scăzut, iar numărul deceselor relaţionate cu heroina şi drogurile similare s-a micşorat cu peste 50%.

Lupta instituţională cu drogurile duce şi la alte daune colaterale. SUA sunt, la nivel mondial, liderii „războiului împotriva drogurilor”. Conform unui studiu Washington Post din 2008, 1,5 milioane de americani sunt arestaţi anual pentru droguri, dintre care jumătate de milion ajung în penitenciar. Fiecare al cincilea american de culoare petrece în viaţa sa un timp după gratii pentru delicte legate de droguri. Astfel, în 2013, SUA au fost ţara cu cei mai mulţi deţinuţi: 714 la 100 000 de locuitori. SUA găzduiesc 4,4% din populaţia mondială şi, respectiv, 22% din toţi deţinuţii din lume. Acei 2,3 milioane de deţinuţi costă statul (= contribuabilul) câte 24000$ pe an, 5,1 miliarde de dolari folosiţi pentru construcţia noilor penitenciare şi 60,3 miliarde din buget.

Este evident că R. Moldova e departe de a-şi putea permite un asemenea ”lux”. Şi dacă chiar în SUA, o ţară atât de bogată, efectele încarcerării sunt dezastruoase pentru familia şi sănătatea deţinuţilor, ce să mai spunem despre penitenciarele din Moldova? Credem cu adevărat că a închide un adolescent deviat într-o cuşcă pentru posesie de droguri uşoare ca marijuana va avea un efect benefic asupra sănătăţii lui şi că acesta se va întoarce în societate ca un om mai bun decât a fost atunci când a intrat în ea?