Victime duble ale unui sistem nelegiuit
Sambata trecuta, la Orhei, reprezentantii Centrului pentru Prevenirea Traficului de Femei (CPTF) reusisera sa faca auzite sloganurile antitrafic: caravana anuntata de ei cu genericul "Impreuna sa combatem traficul" este una muzicala. Prin aceste actiuni concertistice, CPTF cheama, intr–un fel, conlocuitorii victimelor traficate si, mai ales, pe cei tineri, de la Balti, Calarasi, Causeni, Basarabeasca (acesta fiind itinerarul care va fi parcurs de caravana) sa se solidarizeze in lupta si prevenirea vanzarilor de fiinte umane, printre care si pamantencele lor.
Despre trafic, la Orhei, stiu nu doar mamele care au fete. Multe sunt plecate din Orhei, insa pentru parintii lor nu toate–s "victime": ce victima ar trimite mamei bluze matasoase, paltoane din piele si saluri?!
Raisa Baranov lucreaza de 28 de ani coafeza in orasul Orhei, si, mai ales in ultimii ani, i–a fost dat sa auda cu propriile urechi mai multe istorii ale unor femei traficate . Am dialogat cu ea in timp ce voluntarii CPTF pregateau scena improvizata pentru concert. Femeia imi spune ca doar din cartierul ei au disparut fara veste si copii, si fete. Din acest motiv, ea le–a interzis fetelor ei, chiar maritate fiind, sa iasa din Orhei.
— Fetele Dvs. nu sunt tentate de ideea plecarii peste hotare?
— Am cinci fete. Una e absolventa a Colegiului Republican de Informatica, studenta la Academia de Politie, alta coafeza. Celelalte trei au venit in casa noastra de la Internatul din Orhei, ele fiind surori. Mama lor a murit. Pe cea de–a treia, Alexandra, am gasit–o mai tarziu, in satul Sipca, raionul Grigoriopol, la un mos de–al lor. Cand am vazut–o prima data, avea o inflamatie la ochi, am luat–o imediat de la scoala si ne–am oprit direct la Chirurgie. De atunci a ramas la mine. Pentru a le intretine, am incercat si eu sa plec peste hotare. Am plecat la Praga, dar nu am rezistat decat o luna si jumatate, deoarece, daca nu stii limba, te mananca saracia. Intr–al doilea rand, n–am suportat sa vad cum sufera moldovenii nostri acolo. Femeile traiesc cate 16–20 intr–o odaie. Cand nu aveam de lucru, le faceam coafuri. Pentru un 300 de dolari, pe care se intampla sa–i fac in cateva zile si aici, la batrana mea frizerie, de care nu ma despartisem 28 de ani, lucram ca un catar… Dupa ce am vazut cum sunt tratati in strainatate moldovenii care nu cunosc limba acelei tari, ma intreb: de ce vecinul meu, armean de origine, si–a permis sa taie copacul care avea vreo 70 de ani si care ne infrumuseta curtea, si sa–si construiasca pe acel loc, fara pic de jena, un magazin? Cum dansul, care nu stie sa pronunte nici cuvantul "paine" in limba tarii noastre, s–a facut stapan in acest oras? Eu, care nu cunosteam ceha, n–am putut sa–mi gasesc de lucru la Praga, semn ca oamenii de acolo isi pretuiesc limba, traditiile, profesia, copacii si tot ce–i a lor.
— Cine credeti ca este principalul vinovat ca avem atatea victime ale traficului?
— Doar conducerea tarii, si nu ma tem sa spun acest lucru. Am infiat trei copii, si de atunci, nimeni nu a catadicsit sa–mi deschida usa. Cea mai mica are 4 ani, sa–i fi dat cineva de la raion ceva de Ziua Copilului, macar vreo inghetata… Conducerea nu are nevoie de copii. In calitate de tutore, mi–au dat o pensie de 70 de lei pentru intretinerea lor, pe care, mai apoi, mi–au retras–o. Chiar daca foarte putini, imi erau de folos acesti bani ai statului. Una din fete a frecventat scoala muzicala, dar anul acesta nu mai am posibilitate s–o dau acolo. M–am facut luntre si punte ca sa nu le dau voie fetelor mai mari sa plece din tara. S–au maritat, am doi nepoti. Sper ca nici celelalte trei surori nu vor pleca.
— In ce tari sunt plecate orheiencele din Moldova?
— Majoritatea sunt luate de tigani la vandut inele si perdele. Stiu si femei de–ale noastre care s–au ocupat cu aceasta. Doar din mahalaua noastra cate au fost furate… Prin satele Orheiului, unde fac coafuri pentru nunti, cate mame plang ca nu–si gasesc fetele. Chiar zilele acestea am avut o clienta din Slobodca care mi–a povestit cum a fost vanduta de patru ori in Turcia. Fetita vecinei mele, de 13 ani, a plecat sa cumpere paine si nu a mai vazut–o nimeni de 5 ani. Daca s–ar apuca vreo organizatie moldo–turceasca sa le caute prin Turcia, s–ar gasi moldovencele noastre frumoase, care acolo nu mai sunt Ioana sau Maria, ci Zulfia…
— Ce solutii le–ati propune organelor competente si factorilor de decizie pentru a salva aceste fetele?
— In primul rand, nicidecum nu trebuie sa li se permita fetelor mari, mai ales celor necasatorite, sa plece, haihui, peste hotare. Plecarile lor trebuie amanuntit chestionate. Deoarece fetele mari intotdeauna au fost amagite. Chiar deunazi, a venit la frizerie un francez de vreo 70 de ani, impreuna cu sotia lui, de vreo 24, din Orhei. O tanara frumoasa–craiasa de la noi daca ar avea de lucru la noi, niciodata nu s–ar duce dupa mosnegoiul de 70 de ani. In acelasi timp, fetita unei familii din mahalaua noastra, detinatoare a mai multor premii republicane la gimnastica, a legat de gard scoala sportiva din Chisinau si acum vinde la piata din Orhei. Mama ei, care lucra femeie de serviciu, a crescut un porc, l–a vandut si i–a platit invatatura, iar cand n–a mai avut ce vinde, si–a retras copilul.
— Nu crezi ca chiar unii parintii poarta o parte din vina pentru soarta fiicelor, unii fiind prea lacomi, bucurosi de cadourile primite de la fiicele care accepta sa convietuiasca cu musulmani, iar altii sunt pur si simplu indiferenti?
— Eu am invatat la scoala–internat din Orhei, unde am deprins nu dragostea banului, ci a sufletului, pentru care–i multumesc conducatoarei de clasa Claudia Sorocean. Azi, insa, uitati–va la castelele astea cu 4 etaje… Nu–s bogati acei care agonisesc fara rost, – de parca, daca aduna averi pustii, dorm pe doua paturi sau mergi pe trei covoare… Cea mai mare satisfactie o am atunci cand imi vad fetele dansand, cand ma intorc de la lucru. … Deunazi, intrand la Parlament cu o problema privind statutul meu de tutore al celor trei copii, un consilier de acolo m–a intampinat cu intrebarile: "Cine te–a trimis? Ce–ai venit la noi?" Dupa care m–a primit altul si s–a dovedit ca ma adresasem corect, direct la persoana responsabila… N–am de gand sa ma supun nelegiuirilor acestui stat.
