Web Analytics and Web Statistics by NextSTAT
Nr. 67 (12 ianuarie 2006)

 Investigatii

Satele noastre au fost vandute Rusiei
Criza actuala a gazelor are, bineinteles, un inceput istoric. Moldova "a fost nascuta" cu datorii la gaze fata de Rusia. Asa a ajuns pana in cea de–a 15–a iarna — deconectata total de la retea. Continuare 

Caritate cu comunisti
In R. Moldova locuiesc circa 3,5 milioane de persoane. La acest numar de locuitori, aflat in continua descrestere, functioneaza 67 de scoli–internat care adapostesc circa 13 mii de copii Continuare 

Cinismul guvernantilor si lasitatea procurorilor
Cat valoreaza pentru guvernanti o hotarare judecatoreasca definitiva? Continuare 

Satele noastre au fost vandute Rusiei

Criza actuala a gazelor are, bineinteles, un inceput istoric. Moldova "a fost nascuta" cu datorii la gaze fata de Rusia. Asa a ajuns pana in cea de–a 15–a iarna — deconectata total de la retea. Dar ceea ce se intampla in domeniul "MoldovaGaz", de la 2001 incoace, poate fi numit vanzare de tara. Conducerea Moldovei a fortat populatia sa participe financiar la gazificarea satelor, dupa care a dispus transmiterea tuturor acestor retele unei intreprinderi controlate de Federatia Rusa.

In spatele sau deasupra acestei decadente economico–politice au stat in permanenta niste oameni cu nume si functii concrete. Pe langa presedintii si prim–ministrii pe care i–a avut Moldova in acest rastimp, mai sunt si alti functionari publici care au facut concernul rus "Gazprom" stapan autoritar in Moldova. Astazi, persoane cu putere decisiva in cadrul intreprinderii moldo–ruso–transnistrene "MoldovaGaz", potrivit actelor, sunt Ghennadi Abaskin si Mariana Durlesteanu, Anatoli Blascu, ministrul Industriei din rmn si trei reprezentanti ai concernului rus "Gazprom". Acestia reprezinta consiliul de observatori al companiei "MoldovaGaz". Ei au avut intruniri nu doar la Chisinau, pe Albisoara 38, dar si la Tiraspol, si la Moscova, acolo unde decidea majoritatea, iar majoritatea reprezinta interesele Rusiei, prin 3 reprezentanti ai "Gazprom" si unul al Transnistriei. Mai departe vom constata cum interesele Rusiei au fost servite de insasi conducerea R. Moldova. Acum, insa, sa o luam de la inceput.

Initial, in 1999, "MoldovaGaz" era o intreprindere de stat, dar autoritatile Moldovei au decis sa o privatizeze, oferind aproape toate actiunile Federatiei Ruse in contul datoriilor la gaze. Astfel, "Gazprom" a primit 50 la suta din actiuni plus una, autoritatile din Transnistria au primit peste 14 la suta, Moldova ramanand cu circa 35 la suta din actiuni.

Pe langa numarul de actiuni s–au schimbat si numele oamenilor care au participat la aceasta mare cacealma. Incepand cu 2001, schimbarile care s–au produs la "MoldovaGaz" au capatat o directie foarte clara. In toamna anului 2001, mai multe calatorii la Moscova si schimbari de rocada la Chisinau au scos la iveala marele interes al conducerii R. Moldova — gazele platite de cetatenii de rand aduc profit unor indivizi aparte.

In octombrie 2001, conducerea de atunci a "MoldovaGaz" a fost inlocuita cu oameni de incredere. Istoricul Simion Furdui, fost lucrator in organele Comsomolului, iar in acea perioada — secretar al comitetului PCRM Buiucani, a devenit director general al acestei intreprinderi, in timp ce Victor Gusarenco, directorul firmei "Elisei" (despre care vom dezvalui unele lucruri in continuare) a devenit adjunct.

Tot in toamna anului 2001, la "MoldovaGaz" a aparut Ghennadi Abaskin, despre care presa de la Chisinau a scris in repetate randuri ca ar fi avut relatii speciale de parteneriat cu Oleg, fiul presedintelui Voronin. Initial Abaskin a condus structurile financiare ale intreprinderii, ca mai apoi, in anul imediat urmator sa fie singurul candidat la functia de presedinte al Consiliului de administrare al acestei societati.

In acelasi timp, in toamna lui 2001, noul director general al "Gazprom"–ului, Alexei Miller, a sosit la Chisinau, avand intrevederi speciale cu Vladimir Voronin si Vasile Tarlev. Au urmat acte oficiale semnate intre Guvernele Rusiei si Moldovei, care au pus in parametri noi colaborarea pe taramul gazelor.

Mai intai, la 5 octombrie 2001, a fost semnat un memorandum cu privire la cooperarea moldo–rusa in domeniul gazelor.

Apoi, intre Guvernele de la Moscova si de la Chisinau a aparut un acord "Cu privire la livrarile de gaze rusesti si la tranzitarea acestuia pe teritoriul R. Moldova". Acordul a fost initiat in decembrie 2001 si poate fi vazut pe pagina web a Ministerului de Externe al Federatiei Ruse (www.mid.ru). Potrivit expertilor, acest document nu difera prin nimic din limitele obisnuite ale politicii expansioniste rusesti. In preambulul acestui act se spune ca acesta a fost elaborat "reiesind din necesitatea livrarilor stabile de gaze rusesti in Moldova" si pentru intarirea cooperarii intre cele doua state. Totodata, in art. 6 se spune ca "pretul gazelor rusesti, livrat in R. Moldova, este echivalent cu 80 USD pentru 1000 metri cubi", iar in art. 21 se spune ca acest acord are actiune juridica "pana la 31 decembrie 2006".

Gaze rusesti contra privatizare in Moldova

Totodata, in art. 16 se mai spune ca "partea moldoveneasca va contribui la participarea organizatiilor din Rusia la privatizarea intreprinderilor din domeniul gazelor si a altor domenii ale industriei si agriculturii din R. Moldova".

Ceea ce a urmat dupa elaborarea acestui acord cu tot cu art.16, poate fi numit mai mult decat contributia partii moldovenesti la participarea intreprinderilor ruse la privatizare. Astfel, partea moldoveneasca a tot cedat actiuni, oferindu–i Rusiei intreprinderi vinicole si agricole. Dar sa vedem ce s–a intamplat si in domeniul gazelor.

Centrul interregional pentru colaborare in afaceri (http://mcds.ru) a publicat la sfarsitul anului 2002 o stire cu privire la activitatea "Gazprom" in Moldova, din care citam: "Conducerea Moldovei a propus SA "Gazprom" sa ia parte la gazificarea republicii. O asemenea declaratie a fost facuta la 6 decembrie 2002, la Chisinau, in cadrul intrevederii vicepresedintelui Consiliului de Administratie al "Gazprom", Serghei Lucas, cu presedintele Moldovei, Vladimir Voronin, si cu premierul Vasile Tarlev". Apogeul acestei stiri, insa, abia urmeaza: ""Gazprom", deocamdata, se abtine de la comentarii asupra posibilitatilor de rezolvare a acestei probleme." Dar in timp ce magnatul rus s–a abtinut de la declaratii oficiale, partea moldoveneasca s–a pus pe treaba. Practic toate televiziunile si ziarele din Moldova au prezentat reportaje despre marsul triumfal al gazificarii localitatilor de la noi, Voronin parcurgand cu torta aprinsa, in lung si in lat, mai multe sate. Unele dintre ziare au scris ca aceste localitati au fost gazificate doar partial si cu participarea autoritatilor publice locale care au colectat bani de la cetatenii de rand. Nu s–a stiut atunci ca aceste conducte construite cu banii oamenilor din Moldova au fost transmise printr–o simpla hotarare de Guvern, la balanta acestei intreprinderi ruso–transnistreano–moldovenesti care se numeste "MoldovaGaz".

Mai intai, insa, s–au facut noi remanieri de cadre la intreprinderea de pe malul Bacului.

Situatia evolua si era nevoie de oameni tot mai loiali. La 5 septembrie 2002, activistul comunist Simion Furdui a fost demis din functia de director al intreprinderii "MoldovaGaz". In locul acestuia fiind propus de catre Guvern si acceptat de partea rusa Ghenadi Abaskin. Desi dupa plecarea lui Furdui s–a vorbit mult despre delapidari de fonduri, Centrul de Investigatii Jurnalistice descriind schema pricopsirii acestuia cu apartamente, nimeni nu a fost pedepsit, nici fostul director, nici actualul — fost loctiitor pentru delapidari, astfel incat seria de institutii platite din buget ca sa combata coruptia nu s–au sinchisit sa taca malc.

Intreprinderea a continuat sa livreze gaze in Moldova si in Transnistria, sa colecteze bani doar din Moldova, sa ii transfere la Moscova, sa primeasca oaspeti din Rusia si de la Tiraspol. Au avut loc mai multe adunari ale Consiliului de Administratie si de Observatori, unde Moldova a fost criticata ca aduna banii cu greu, ca nu achita penalizarile pentru datorii, iar presa a aflat foarte putin despre aceste activitati.

Dintr–o stire publicata pe pagina web a Ambasadei R.Moldova la Moscova (http://www.moldembassy.ru) aflam totusi ca in vara anului 2004 s–au produs si schimbari in Consiliul de Observatori ai "MoldovaGaz". Formula a ramas aceeasi: 3 plus 1 contra 2, ceea ce inseamna "Gazprom" cu 3 observatori, Transnistria — cu unul si Moldova cu doi.

Din partea Rusiei au fost numiti si alesi Alexandr Reazanov — unul dintre favoritii conducerii "Gazprom". El este vicepresedinte al Consiliului de Administrare "Gazprom" si presedinte al Concernului "Sibneft", devenind pe aceasta cale presedinte al Consiliului de Observatori la "MoldovaGaz". Alaturi de el, din partea "Gazprom", au fost alesi si Victor Didesko si Alexei Prokofiev.

De la «MoldovaGaz» — ambasador la Londra si parlamentar la Tiraspol

Desi este greu de inteles din ce cauza "MoldovaGaz" a cedat 14 la suta din actiunile sale regimului nerecunoscut din Transnistria, se vede ca participantii la acea adunare stiau mai multe daca l–au confirmat pe ministrul Industriei rmn, Anatoli Blascu, in calitate de reprezentant al Transnistriei in "MoldovaGaz". Tot atunci au fost confirmati si cei doi reprezentanti ai R. Moldova — Ghennadi Abaskin si Mariana Durlesteanu, viceministru al Finantelor la acea ora si Ambasadoare a Moldovei in Marea Britanie acum.

Si mai stranie este schema livrarii de gaze din Rusia catre Moldova. In mod repetat presa a scris ca aceste livrari au loc prin intermediul a doua companii fiice ale companiei ruso–transnistreano–moldovenesti "MoldovaGaz", numite "Moldovatransgaz" — o firma cu sediul la Drochia si "Tiraspoltransgaz", cu sediul la Tiraspol, pe strada Sverdlov 49. Mai mult decat atat, aceasta firma a fost si este condusa de Piotr Petrovici Stepanov, care a asigurat atat de bine Transnistria cu gaze pe datorie, incat nu doar autoritatile Moldovei si ale Rusiei si–au confirmat increderea in el, ci si alegatorii din Slobozia. Dupa alegerile recente din Transnistria, Piotr Stepanov a devenit deputat in parlamentul rmn, alaturi de Grigori Maracuta, seful firmei "Serif", Kazmali, adjunctul securitatii transnistrene, Oleg Gudimo, alaturi de sotia ministrului Securitatii, Galina Antiufeeva, si de fiul lui Igor Smirnov, un alt Oleg, care a devenit si el parlamentar. De notat ca in drumul sau spre parlamentul transnistrean, directorul "Tiraspoltransgaz" a facut totul ca sa iasa din componenta rusinoasa, probabil, a "Moldovagaz", creand o relatie separata cu Rusia. Din nou, nu a fost nici anchetat si nici pedepsit cel care a transmis actiunile "Moldovagaz" unei intreprinderi ilegale din rmn, nici cei care au colaborat cu aceasta. Abia la momentul iesirii acestei intreprinderi din componenta "Moldovagaz", directorul acesteia, Ghennadi Abaskin, a declarat (citat dupa agentia Interlic): "Compania "Tiraspoltransgaz" si (sic!) alte intreprinderi ale "Moldovagaz" care lucreaza in Transnistria, dispun de preferentialitate la impozitare, neachitandu–le in bugetul R. Moldova".

Si alte cateva declaratii facute de Abaskin in presa merita remarcate. In mai 2004, bunaoara, mai multe agentii de presa au lansat o stire cu titlul ""MoldovaGaz" pentru prima data a inregistrat profit", dupa care, in iunie 2004, acelasi Abaskin ne lauda afirmand ca "Populatia este cel mai disciplinat platitor pentru gazele consumate, achitand deplin pentru consumul curent si pentru datoriile istorice in marime de 26 milioane de lei".

Pentru aceasta constiinciozitate, populatia a fost rasplatita din plin. La 18 iunie 2004, a fost emisa hotararea de Guvern cu nr. 683, "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a retelelor de gaze intreprinderilor de gaze ale "MoldovaGaz" din care citam: "Autoritatile administratiei publice locale si alti beneficiari vor lua la evidenta contabila, vor inregistra in organele cadastrale si vor transmite toate retelele de gaze la deservire tehnica, in baza de contract, intreprinderilor de gaze ale SA "MoldovaGaz". Hotararea a fost semnata de premierul Tarlev si contrasemnata de Vasili Iovv, Zinaida Grecianii, Iacob Timciuc si Vasile Dolghieru.

Alina Radu


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com