Web Analytics and Web Statistics by NextSTAT
Nr. 67 (12 ianuarie 2006)

TOPUL ANTICORUPTILOR

CAT COSTA SA SPUI ADEVARUL in Moldova

La sfarsitul anului 2005, Ziarul de Garda, in colaborare cu "Euro TV" a lansat Topul Anticoruptiei, desemnand cei mai curajosi si mai iubitori de adevar oameni din Moldova, cu ajutorul cititorilor si telespectatorilor. Persoanele nominalizate cel mai des au fost premiate si solicitate sa isi spuna opinia lor asupra costurilor luptei cu coruptia.

Daca invingi frica, devii mai liber

Grigore Gorea, fost colaborator al CCCEC:

Am fost abilitat sa anchetez cazul celor 40 de ambulante procurate de Primaria Chisinau. In timpul anchetei am stabilit ca esenta infractiunii nu exista, in schimb se faceau presiuni foarte mari. Am lucrat anchetator multi ani la rand si intotdeauna am respectat un singur lucru — legea, nu puteam accepta acele presiuni, caci nu am acceptat niciodata indicatiile cuiva. Am decis sa spun adevarul. Multi au declarat ca am facut asta pentru bani, sau pentru alte avantaje, ca am fost platit de Urechean. Nu am nimic cu acest om: nici pentru, nici impotriva lui, l–am vazut doar de trei ori in biroul meu in timpul anchetei. Cu toate cele care se spun si interpretarile care se fac, repet — nu regret ca am facut acea declaratie publica si ca am spus ceea ce se intampla in cadrul CCCEC si in acest caz anume.

Am stiut ca pentru faptul ca spun acele adevaruri va trebui sa platesc tot eu, am parasit CCCEC, stiind ca nu mai pot activa in cadrul acelei structuri, unde se face atata uz de metode gresite. Dar nu am crezut ca voi fi persecutat prin minciuna. La 17 decembrie am plecat la tratament la Morsin, Ucraina. Peste o saptamana am sunat acasa, la rude si credeam ca sar in aer: toti strigau sa vin urgent ca ma cauta politia, CCCEC–ul, Procuratura, din cauza dezvaluirilor pe care le–am facut... Am intrerupt tratamentul. La 3 ianuarie eram acasa, o stiu toti, si vecinii, si colegii, si rudele, si alti oameni care au vrut s–o stie. Eu, insa, am fost retinut in strada, ca un criminal fugar. S–a intamplat asta la 11 mai, mergeam pe strada, cand am fost acostat de o masina. Erau fostii mei colegi de la CCCEC, care aratau cam schimbati la fata. Mi–au zis ca trebuie sa merg la CCCEC, le–am amintit ca nu mai lucrez la aceasta institutie. Acolo era totul organizat de parca fusese prins cel mai mare criminal — procurorul pregatise ordonanta de arest. Am fost tinut acolo 70 de zile, apoi am fost trecut in arest la domiciliu. Au avut loc zeci de sedinte judiciare, dar pana la urma am fost eliberat, caci eram acuzat in baza unui dosar clasat tocmai in 2002. Cu toate acestea, e deja un an de cand nu pot obtine carnetul de munca de la CCCEC, si restanta de salariu, caci pe nimeni nu intereseaza din ce traieste familia lui Grigore Gorea, unde cresc doi copii, iar sotia e in concediu de maternitate.

Acum am inteles clar ca cel care doreste sa spuna lucrurilor pe nume trebuie sa fie pregatit sa piarda tot, locul de munca, salariul, prietenii. Dar si castigul e mare, dupa ce invingi frica — te simti liber, in afara unor chenare economice.

Dosarele puse la murat sunt folosite pentru santaj

Vitalie Nagacevschi, Juristii pentru Drepturile Omului:

In Moldova demult ar fi trebuit ca unele persoane sa fie schimbate cu locurile, chiar in cazul CCCEC, Mejinschi sa fie schimbat cu Gorea si invers. Fiecare trebuie sa raspunda pentru nelegiuirile pe care le comite, fiind intr–o functie publica, si atunci functionarii ar tine mai mult la adevar decat la interese si presiuni interne. Cazul care s–a intamplat cu Aneta Grosu de la Ziarul de Garda la Curtea de Apel, vorbeste iarasi despre coruptie, despre ascunderea adevarului. De ce s–au speriat cei doi atat de mult de o poza facuta pe coridor? In genere, in Moldova ar trebui desfiintata practica dosarelor moarte, puse la murat, care sunt folosite doar ca arma de santaj, fapt care face pe multi sa taca, ca sa nu se intample ceva undeva.

Merita sa lupti, caci adevarul iese la suprafata

Alecu Renita, Miscarea Ecologista din Moldova:

E greu de gasit raspunsul la aceasta intrebare, caci pe cantar sunt puse lucrurile comode si incomode. Atunci cand Miscarea Ecologista a pus problema pesterii "Emil Racovita", ne–am trezit ca am ridicat impotriva noastra o sumedenie de persoane, cu totii interesati de afacerea ghipsului. Noi nu am avut interesul sa daunam cuiva afacerile, am vrut doar sa salvam un monument unic in Europa, unica pestera de ghips. In rezultat — am fost tarati prin judecati mai multe luni de zile, ni s–au cerut despagubiri de circa 150.000 lei. Nu am cedat, ba chiar am insistat asupra protectiei acestui monument. Norocul nostru e ca am reusit sa atragem tot mai multa lume, si astfel am invins, petitionarii si–au retras cererea din instanta, dar cel mai important — pestera a fost salvata.

Cei care fac dezvaluiri, ajung in aceleasi celule de la CCCEC

Alexandru Tanase, avocat:

Dezvaluirile cu adevaruri nu au rezonanta in Moldova. In Ucraina, dezvaluirile de coruptie au cauzat Revolutia Oranj. La noi, dupa dezvaluirile lui Grigore Gorea nu s–a intamplat nimic, decat lucruri si mai rele. Cei care au dat dovada de principialitate — au ajuns in aceeasi celula la CCCEC. Este o chestie regizata foarte bine aici, astfel li se insufla oamenilor frica de a spune adevarul. Frica e omeneasca, e un sentiment normal, dar la noi in Moldova intreaga masina de stat e construita doar pe frica — asta e mai rau. Astfel constatam, de sus pana jos, ca cei care incearca sa denunte coruptia, sunt anonimi si suna de pe la telefoane publice fara sa se numeasca.

In alte tari, dezvaluirile publice pot provoca demisia Guvernului, explozii sociale, dar oamenii din Moldova primesc pur si simplu cateva lectii in plus despre faptul ca oricine poate fi arestat oricand. In schimb, multe dintre persoanele acuzate pe drept de coruptie, ajung sa fie avansate in functii foarte curand. Mentionez aici zecile de investigatii efectuate de Centrul de Investigatii Jurnalistice, dupa care jurnalistii de acolo au fost actionati doar de doua ori in judecata, castigand ambele procese, dar in rezultatul investigatiilor lor nimeni nu a fost judecat pentru coruptie.

Functionarii publici nu tolereaza presa

Vlad Gribincea, Juristii pentru Drepturile Omului:

Sarcina combaterii coruptiei apartine statului, in timp ce presa si societatea civila trebuie doar sa semnaleze si sa indice asupra cazurilor de acest gen. Altfel, combaterea coruptiei nu are sanse si de aceea in Moldova toti vorbesc de coruptie, dar nimic nu se intampla mai mult, caci din cate cunosc, nu exista nici un caz judiciar de condamnare a unui functionar public pentru coruptie. Reprezint jurnalistii pe cazuri de defaimare, practic in fiecare saptamana sunt solicitat cu asemenea cazuri. Ca sa facem o comparatie, in SUA anual sunt inregistrate circa 200 de dosare impotriva jurnalistilor — la o tara cu mai multe milioane de cetateni si cu zeci de mii de institutii media. In Moldova sunt tot atatea cazuri impotriva jurnalistilor. Asta vorbeste despre intoleranta functionarilor publici fata de mass–media.

Unde–s rechinii, cine ii cauta?

Sava Maimescu, ex–vicedirector al Departamentului Vamal:

Au fost vremuri cand vamesii aveau noroc de conducatori, care le asigurau tot sprijinul la demascarea cazurilor de contrabanda si coruptie. La sfarsitul anilor '90 se faceau bilanturi serioase in activitatea vamilor, anual erau demascate si trase la raspundere legala zeci de filiere de contrabanda cu tutun, alcool si alte produse. Bani grei sunt acolo unde e contrabanda, si organele de drept ar avea de lucru daca ar cauta in acest domeniu. Din pacate, ultimul caz de contrabanda masiva la care am lucrat ne–a convins de contrariu — dupa ce adunasem toate probele asupra unei mari grupari de contrabanda ilegala cu alcool, dosarul a fost rupt, iar grupa operativa de ancheta penala a fost desfiintata. In timp seful care a rupt dosarul a devenit ministru, iar noi azi vedem in presa cazuri marunte de coruptie cu un biet medic sau invatator. Nimeni nu atinge rechinii, dar ei exista, toti stiu de asta.

Important e sa nu fii santajabil

Tudor Gutu, ex–procuror:

Costul adevarului e mare. Oamenii isi pierd serviciul, isi distrug cariera, unii platesc cu capul, cu viata, cu sanatatea. Am vazut asta de multe ori in jurul meu, asta s–a intamplat cu colegii mei si cu mine. Este o experienta trista, complicata, orice pierdere a locului de munca influenteaza starea de spirit a omului, dar mai ales atunci cand aceste pierderi sunt cauzate de persecutii pentru adevar. Totusi, sa spui adevarul e posibil, si acesta trebuie spus cu orice pret, in Procuratura inclusiv, ca si oriunde, e nevoie doar de curaj, chiar daca trebuie sa infrunti bariere legate de clanuri de interese sau de presiuni politice. Important e sa nu fii santajabil, sa fii curat, sa nu ai de ce te teme.

Adevarul nu costa nimic, trebuie doar sa il spui

Cornelia Cozonac, Centrul de Investigatii Jurnalistice:

Nu costa nimic, as spune, trebuie doar sa il spui si atat, asta e daca ma refer la jurnalisti. Exista niste tributuri pe care le achiti la un moment, dar pana la urma aceste plati inseamna sa devii mai liber. Personal, am platit cu functia, cand lucram in structuri de stat, dar am acceptat sa insist asupra adevarului, stiind ca demiterea va urma. Mai greu a fost sa vad felul in care am fost eliberata, ordinul de eliberare fiind "infrumusetat" cu acuzatii false. Am trecut peste asta, asa cum a trecut peste aceeasi situatie colegul meu Iacob Guja, care a fost demis din structuri de stat din aceleasi motive, nu a putut ascunde adevarul.

Situatia noastra, insa este incomparabil mai buna, daca e sa ne referim la cei care au platit cu sanatatea sau chiar cu viata pentru dorinta si efortul de a spune adevarul. Intreaga Moldova cunoaste cazul lui Gheorghe Grumatchi de la Balti, care a fost omorat la cateva ore dupa ce a facut dezvaluiri impotriva coruptiei din organele publice si legale de la Balti. Mai cunosc si alti functionari, care, pentru faptul ca insistau asupra adevarului, au platit acelasi pret. Iata de ce trebuie sa dezvaluim aceste cazuri si sa aducem mai multa transparenta pentru cetatenii R. Moldova.

Declararea adevarului aduce multe rele

Oleg Cernei, consilier municipal:

Este o munca obositoare, promovarea adevarului. Si nu fiecare om poate ajunge la aceasta. In primul rand, in combaterea acestui fenomen rezista oamenii nesantajabili si necorupti, cei care isi pot mentine verticalitatea, echilibrul si pozitia corecta. Sigur, ca din acest moment demareaza toate relele, vin presiunile si santajul, intimidarile, piedici la tot pasul, dar oamenii tari stiu sa le depaseasca si atunci lupta devine chiar mai interesanta.

Adevarul atrage mania regimului

Gheorghe Susarenco, deputat PPCD:

Adevarul te costa. Atragi asupra ta mania comunistilor, diferite probleme, am in vedere — mania regimului. Nu regret. Cine are cap, maini si picioare nu trebuie sa se teama ca pierde o pozitie, ca gaseste intotdeauna de lucru.

Oamenii se tem sa vorbeasca

Tudor Suveica, procuror:

E greu sa raspund la aceasta intrebare. Oamenii spun adevarul cu mare greu, cei pe care ii intalnim noi pe diferite cauze au motivele lor intemeiate, majoritatea se tem ca li se va intampla ceva daca depun marturii despre altcineva. Cred ca adevarul costa si fiecare are pretul sau. Pentru mine sa spun adevarul nu inseamna cel mai mare risc, stiu ca pierd deseori pentru asta, dar altfel nu pot proceda.

Considerati naivi si prosti

Ion Costas, ex–ministru al Apararii:

Adevarul costa scump si nu fiecare e gata sa plateasca acest pret. Numai cei care au un capital initial de demnitate, barbatie si curaj, cei care urasc sa fie lasi pot indrazni sa spuna si sa aprecieze adevarul. Cei care fac asta au ce pierde, oamenii isi pierd linistea, sunt considerati naivi si prosti atat de autoritati, cat si de societate. Dar in spatele acestor dezaprobari exista un mare castig: siguranta de sine si demnitatea care nu pot fi cumparate niciodata.


Strada  
R. Moldova nu este o tara, ci o diagnoza

Vasile, functionar public: Coruptia este peste tot. Pentru orice certificat eliberat trebuie sa platesti. Am fost si eu nevoit sa dau mita, pentru ca altfel nu obtineam actele de care aveam nevoie. Situatia respectiva se datoreaza structurii dominante in R. Moldova, incepand cu esalonul de varf al statului si terminand cu functionarii de rang mai mic. Nu ai cui sa te plangi pentru ca si procurorii, si judecatorii sunt oameni numiti in functia respectiva de catre partidul de guvernamant care isi rezolva astfel toate problemele. Dreptatea nu o vom gasi. Cei care au incercat sa o gaseasca, au disparut.

Mihai Carlig: Toate domeniile de la noi sunt corupte. Nu treci nicaieri fara bani. R. Moldova nu este o tara, ci o diagnoza. Eu nu am platit mita, dar, la sigur, nu este o tara mai corupta decat R. Moldova. Macar in alta parte intalnim oameni corupti cu carte, dar la noi is si fara studii!

Ana Vidrasco, studenta ASEM: Sunt studenta la ASEM si nu m–am confruntat inca cu flagelul coruptiei, dar am auzit de foarte multe cazuri. Profesori care iau mita? Nu, studenti care dau! Cred ca printre cele mai corupte sunt medicina, invatamantul si politica. De fapt, cele mai corupte domenii sunt cele de care avem adesea nevoie.

Valentina Iacovlevna, pensionara: Nu stiu de coruptie in domeniul medicinii, pentru ca ma folosesc de polita de asigurare. Sunt unele taxe pentru operatii, dar nu stiu daca sunt taxe stabilite de stat sau de medici. Nu sunt timpurile sovietice atunci cand stiam ca era o taxa. In invatamantul scolar? Nu cred, profesorii nu au de la cine lua pentru ca parintii nu au de unde da. Am auzit adesea vorbindu–se ca un domeniu foarte corupt este invatamantul superior.

Vera Vidutenca, studenta la USM: In R. Moldova coruptia a patruns peste tot, totusi, cred ca cel mai corupt domeniu este invatamantul superior. Studentii sunt de acord sa dea mita pentru o diploma cu o medie buna, iar cinovnicii o accepta. Astfel la conducere vin oamenii fara carte, de aici rezulta dominarea diverselor probleme stringente pentru R. Moldova. Avem o cultura politica la cel mai jos nivel. Iata de ce cei mai multi tineri cu capacitati pleaca peste hotare in cautarea unei vieti mai bune.

Adrian Adasan, viitor functionar public: Coruptia vine din doua parti: cei care iau mita si cei care o dau. Cei mai corupti sunt cei cu functii publice, care trebuie sa elibereze careva acte, permise etc. Nici o data nu am dat mita, nici o data nu am luat pentru ca sunt crestin. Mi s–a dat, dar nu am luat.

Vasile Dubluvici, pensionar: Domenii corupte? Dar oare sunt si necorupte? Eu nu am dat mita, de asta si sunt sarac. Coruptia in R. Moldova este o boala incurabila, mai rea decat gripa aviara! Am luptat, dar in zadarů

Pentru conformitate, Anastasia NANI


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com