Web Analytics and Web Statistics by NextSTAT
Nr. 64 (8 decembrie 2005)

 Editoriale

Presedintele Voronin intre Alexei al II–lea si Mihai Cimpoi
Voronin constientizeaza tot mai mult, ori este silit de sfetnicii de curte sa inteleaga ca devine un fel de rege gol in "tara sa" Continuare 

Institutiile mediatice si drepturile omului
Dupa ce au parcurs toate caile juridice de atac in R. Moldova, Miscarea Refugiatilor Transnistreni a apelat la CEDO, depunand o cerere impotriva Guvernului Continuare 

Fete false
Si Consiliul electoral de circumscriptie Chisinau, si CEC au confirmat ca, la 27 noiembrie, presedintele R. Moldova a votat incalcand brutal legislatia Continuare 

Presedintele Voronin intre Alexei al II–lea
si Mihai Cimpoi

Voronin constientizeaza tot mai mult, ori este silit de sfetnicii de curte sa inteleaga ca devine un fel de rege gol in "tara sa". De la o toamna la alta, taranimea se distanteaza de el tot mai mult, batalioanele electorale proruse il boicoteaza tot mai inversunat, partidele politice cu care parca se aliase iata ca isi regreta deciziile, tineretul nu vrea sa intre in cardasie cu un partid naftalinizat, batranii, lasati sa moara in saracie si singuratate, il blestema mai mult decat l–ar lauda, gagauzii il desconsidera, bulgarii tac chitic, ucrainenii inca nu s–au dezmeticit dupa revolutia oranj, iar rusii, de, ca rusii, traiesc mai mult cu ziua de ieri, pe care Voronin nu a putut sa le–o redea. Nu stau mai bine lucrurile nici in propriul sau partid, daca ne gandim ca Voronin nu prea are timp, dar nici prea multi adepti pentru reformarea partidului care, pana in 2007, ar trebui sa–si schimbe macar parul, daca nu si naravul. Si–atunci, ce sa faca regele, decat sa–si caute salvarea in noi adepti? Eclipsarea de asta–primavara a opozitiei politice a diminuat intrucatva rezistenta anticomunista in R. Moldova, dar ea nu a anulat de pe ordinea de zi problema propriu–zisa. Nici nu avea cum, din momentul in care ramanea si mai ramane neconvertita intelectualitatea — stalpul unui neam, clasa fara de partid care isi construieste relatiile cu puterea nu in dependenta de interes si conjunctura politica, ci de atitudinea si respectul puterii pentru valorile nationale ale unui neam. Iata de ce Voronin, constient de faptul ca s–ar putea ineca, incearca sa–si faca luntre si vasle din cei ce niciodata nu i–au fost macar pluta, din cei care l–au blamat mereu si l–au huiduit ca pe un eretic, ca pe un ratacit de sine si de neamul sau.

Zilele trecute Voronin accepta sa fie oaspete de onoare la seara poetului Grigore Vieru — un act fara precedent in relatia puterii cu clasa scriitoriceasca de la Chisinau.

Sa fi constientizat presedintele Voronin valoarea si greutatea specifica a intelectualitatii? Sa fie asta cumva un act de pocainta? O revenire a fiului ratacitor la originile lui adevarate, ori Voronin s–a vazut, pur si simplu, obligat de imprejurari sa puna in aplicare teoria maladiva a consilierului sau M. Tkaciuk care insista, alaturi de confratii lui de spirit de la Kremlin, ca Basarabia si romanii Basarabiei nu pot fi asimilati si convertiti la alte specii etnice sau etnoomogenizari de laborator atata timp cat ramane verticala intelectualitatea. Deci, o noua teorie a taierii capului. Primul pas a si fost facut. Ma refer la festivitatile Vieru. Parintele scriitorilor de la Chisinau, academicianul Mihai Cimpoi insista sa sustina in presa ca apropierea dintre scriitori si putere ca si cum s–a produs. Voronin este, deocamdata, usor, dar negresit ridicat in slavi. Sigur ca este aberant ca intr–un stat puterea sa se declare in opozitie fata de intelectualitate, dar nu este deloc mai putin aberant sa te faci prieten peste noapte cu cel care te fura. Zi si noapte, ani la rand, in mare si in mic. Acum doua saptamani, Voronin se plimba la Chisinau, brat la brat, cu patriarhul rus Alexei al II–lea si se declara categoric impotriva existentei Mitropoliei Basarabiei, iar astazi este prieten cu scriitorii? In statul in care Voronin este presedinte, istoria nationala este substituita cu istorii–surogat (nu fara stirea presedintelui), iar scriitorii sunt prieteni cu Voronin? La Chisinau, pe contul posturilor nationale de radio si televiziune sunt deschise posturi ruse radio–tv si Voronin pretinde a–si face prietena clasa intelectuala? Sau alte probleme de fond, cum este statutul limbii romane in institutiile de stat si in locurile publice, ori statutul deportatilor si veteranilor razboiului de la Nistru???

Vladimir Voronin si–a castigat faima de cel mai controversat personaj politic din cate a cunoscut Chisinaul in putinii ani de independenta a R. Moldova. Ai impresia ca presedintele refuza, constient si categoric, certitudinea ca percepere a vietii. Scriitorii, insa, au fost parca mereu previzibili. De unde atunci aceste mari incertitudini?

Petru Amariei


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com