Nr. 63 (1 decembrie 2005)

1 decembrie

UNIONISTII

Primul Parlament democratic din R. Moldova

Ilie BRATU, ex–deputat, liderul Miscarii Unioniste din R. Moldova:

A fost oportuna initierea acestei Miscari, in primul rand, pentru ca Basarabia si Nordul Bucovinei sunt teritorii istorice romanesti, rupte miseleste de la trupul Tarii in 1940 si 1944, locul lor firesc fiind in cadrul Tarii. In al doilea rand, necesitatea aparitiei unei astfel de formatiuni, care pune foarte clar, transant si fara echivoc problema revenirii teritoriilor de la est de Prut la Romania, este determinata de constientizarea dramatismului situatiei in care a ajuns R. Moldova si populatia ei, ca urmare a esecului definitiv si ireversibil al experimentului de 15 ani de independenta a R.Moldova. In al treilea rand, deoarece la ora actuala, in R.Moldova nu exista nici o formatiune social–politica unionista, in societate, numarul unionistilor crescand din an in an, in special pe seama tinerei generatii.

Inca in 2002, prin fuzionarea PNR si PFD, am fost foarte aproape de infiintarea unei asemenea miscari. Se adoptase chiar si o decizie de fuzionare, la nivel de consilii republicane, ale acestor doua partide. Se fixase si data congresului, 17 august 2002. Am plecat in judetul Cahul pentru a pregati conferinta si a alege delegati la congres. Cand m–am intors la Chisinau, peste vreo saptamana, dl Nicolae Dabija, caci cu dansul comunicam mai mult, mi–a dat vestea trasnet: actiunea de organizare a congresului a fost sistata.

Prin mai, 2004, am facut alta incercare: dupa multiple si indelungate discutii, reusisem sa–l conving pe dl Dabija sa incepem constituirea unei Miscari social–politice pentru reintregirea Tarii. Intocmisem si o lista a persoanelor cu care ar trebui sa pornim la drum. A fost propusa chiar si o denumire: "Pro Romania", se crease si un grup de initiativa, pornisem la elaborarea statutului si a programului.

Ulterior, insa, a fost lansata o noua "initiativa": sa nu mai constituim o formatiune social–politica, ci sa cream o organizatie obsteasca, un ONG, care si–ar propune consolidarea societatii civile si abia mai apoi sa se transforme intr–o formatiune social–politica. Astfel a aparut Forul Democrat al Romanilor din Moldova (FDRM), in formula de organizatie obsteasca. Mai multi membri ai grupului de initiativa se pronuntasera impotriva acestei formule, deoarece un ONG nu poate prelua puterea... Astfel, drumurile noastre s–au despartit si am fost nevoit sa initiez, de la zero, constituirea Miscarii Unioniste din R. Moldova.

Ion MAMALIGA, ex–membru PPCD:

O Miscare Unionista pentru ca experienta ultimilor 15 ani a demonstrat ca R. Moldova este un stat falimentar la toate capitolele. Astfel, si gagauzii, si bulgarii, si ucrainenii, si rusii de aici o duc la fel de prost ca si bastinasii acestor teritorii. Cu totii vor sa scape cat mai repede de mizerie si saracie, cu totii vor sa traiasca mai bine. Odata intelegand ca, revenind la Romania, vor avea singura solutie reala de integrare in UE, nu vad de ce ar aparea probleme. De altfel, in dreapta Prutului sunt deja stabiliti multi rusi, inclusiv din Transnistria, care abia asteapta ca Romania sa devina membru cu drepturi depline a UE. Prin urmare, nu ne ramane decat sa lucram cu ei, sa nu–i ignoram. Avem destule argumente pentru a convinge pe oricine de justetea liniei noastre, salvarea noastra fiind una singura: reunirea cu Tara. Astfel, avand in vedere ca Romania este deja membra a NATO si foarte curand va fi si membra a UE, teritoriile romanesti de la est de Prut s–ar putea integra imediat si automat si in UE, si in NATO, cert fiind ca, de una singura, R. Moldova nu are nici o sansa. Numai astfel vom solutiona si problema transnistreana, scapand si de armata de ocupatie si de armament strain. Guvernantii nostri cunosc situatia, chiar mai bine decat noi. Ei stiu ca R. Moldova este insolvabila si ca nu are nici un viitor de una singura. Cu atat mai mult, R. Moldova nu se poate integra de una singura in UE si NATO. Cu toate acestea, ei se agata de putere, capatuindu–se de pe urma ei, chiar cu pretul disparitiei noastre fizice de pe aceste meleaguri. Tezele din Programul Miscarii prevad toate actiunile pe care urmeaza sa le intreprindem, pas cu pas, pana la realizarea reunirii. Exista doua variante: pentru cazul in care vom fi in opozitie parlamentara si pentru cazul in care vom constitui majoritatea parlamentara, adica vom fi la putere. Actiunile specifice opozitiei sunt cunoscute pentru toata lumea — sa monitorizeze puterea si sa promoveze in permanenta linia sa pe toate caile. Ma voi opri, in special, asupra variantei in care vom fi la putere. Atunci Parlamentul va adopta, in regim de urgenta (cu consimtamantul autoritatilor romane) "Declaratia de Unire a R. Moldova cu Romania". Va asigura preluarea pazei frontierei de Stat pe segmentul de Est (dintre Romania reintregita si Ucraina) si fuzionarea armatei si a structurilor MAI a R.Moldova cu cele similare de la Bucuresti. Va crea un guvern regional, menit sa asigure integrarea tuturor structurilor statale, economice, juridice, bancare, administrative, vamale, civile, a institutiilor de invatamant s.a.m.d. in structurile similare ale Statului Unitar Roman. Apoi, Parlamentul de la Chisinau va delega o parte din deputatii sai in Parlamentul de la Bucuresti, dupa care isi va inceta existenta.

Ulterior, cu sprijinul Guvernului Romaniei reintregite, vor fi egalate salariile, pensiile si bursele studentilor cu cele similare din Tara. Se va trece imediat la actiuni in vederea interconectarii si unificarii retelelor electrice, a conductelor de gaze naturale si a cailor ferate. In ultima faza, dupa integrarea si omogenizarea tuturor structurilor statale, economice si civile s.a.m.d. si incetarea existentei guvernului regional de la Chisinau, MURM, prin reprezentantii sai in Parlamentul Romaniei reintregite, va pleda pentru initierea de urgenta a unor tratative dintre Romania si Ucraina in problema unui schimb de teritorii, astfel ca sa se revina la frontierele existente pana in anul 1940.

Iacob GOLOVCA, doctor in istorie, Asociatia pactul Molotov–Ribbentrop....:

Marea Unire din 1918 este un exemplu demn de urmat de actuala generatie de romani. La 1 Decembrie, s–a finalizat crearea Statului Unitar Roman. 1 Decembrie 1918 a intrat in istorie ca sarbatoare nationala a Patriei noastre. Ne inchinam cu piosenie intelepciunii si clarviziunii generatiei de romani din acea perioada, care a realizat idealul sacru bimilenar al neamului romanesc — reintregirea nationala si teritoriala a Tarii noastre. Marea Unire a tuturor romanilor din 1 Decembrie a fost recunoscuta de Marile Puteri ale lumii prin hotararea Congresului de pace de la Paris din 28. 10. 1920. Toata lumea stie ca noi suntem victima intelegerii dintre doi criminali: Stalin si Hitler, cunoscuta sub denumirea pactul Molotov–Ribbentrop, denuntat ulterior de comunitatea internationala. In art. 1 si 2 din Tratatul de Pace de la Paris din 10. 02. 1947, este stipulat un mare neadevar, precum ca frontiera dintre Romania si URSS se stabileste in conformitate cu acordul dintre aceste doua tari din 28 iunie 1940. Afirmam cu certitudine: in 1940, intre Romania si URSS nu a fost semnat nici un fel de acord, ci a fost impus Romaniei un dictat de catre sovietici prin amenintarea cu razboi. Pactul Molotov–Ribbentrop fiind condamnat de Congresul Deputatilor URSS din 24 decembrie 1989 si de catre toate tarile lovite de consecintele acestui pact odios, este considerat nul si neavenit din momentul semnarii lui. Prin urmare, hotararea Congresului de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 referitor la Marea Unire a Romanilor din anul 1918 si hotarele Romaniei cu statele vecine ramane in vigoare.

Documentele mentionate mai sus indica agresiunea, prin nimic justificata a Rusiei Sovietice impotriva Romaniei la 28.06.1940 si la 24.08.1944 si netemeinicia hotararii in cauza a Congresului de Pace de la Paris din 10.02.1947 la capitolul frontierei de stat dintre Romania si URSS. Aceste documente constituie baza juridica pentru atacarea acestei decizii injuste de catre Romania si R. Moldova in instantele internationale abilitate, pentru inlaturarea neconditionata a acestei nedreptati si restabilirea unitatii teritoriale si nationale a Romaniei in hotarele ei firesti, determinate de congres de la Paris, din 1920, a carui hotarare nu a fost anulata.

Actuala clasa politica din Romania si R. Moldova, liderii ambelor state romanesti au datoria de a folosi din plin aceasta baza juridica pentru a restabili pe cale pasnica si democratica unitatea teritoriala si nationala a Romaniei in hotarele determinate de comunitatea internationala la 28 octombrie 1920, solutionand definitiv problema nationala a romanilor. Mai devreme sau mai tarziu, toti romanii vom fi impreuna, caci adevarul istoric este de partea noastra.

«Ne vom regasi intr–o Europa unita»

Ion Hadarca, ex–prim–vicepresedinte al Parlamentului in perioada 1990 — 1993:

Perioada 1990–1993 a fost importanta in ceea ce priveste proclamarea independentei R. Moldova, dar are si fatalitatea razboiului transnistrean, provocat de fortele armatei ruse pentru a descuraja fortele unioniste din spatiul actual al Basarabiei, zona romaneasca care a fost pe timpuri initiatoarea procesului de unificare. Acest razboi este in continuare un impediment in realizarea acestui deziderat.

Este bine ca in 1990 Guvernul Romaniei postdecembrist a luat decizia de a sarbatori 1 decembrie, sugerand ca ar fi o dorinta, un mesaj catre romanii din afara hotarelor actuale ale Romaniei. Partea proasta este ca nu au urmat niste actiuni concrete din partea autoritatilor, a partidelor politice. A lipsit o strategie concreta care ar fi transpus mesajul ce se contine in subtextul acestei sarbatori frumoase. Nu trebuia sa se limiteze doar la declaratii si evenimente festiviste, gen podul de flori, care sunt importante in sincronizarea actului cultural de aici cu cel din Romania.

In prezent, nici un partid un partid politic nu are in platforma sa obiectivul unirii. Se poate observa, si in mod obiectiv, ca principalul scop al Romaniei este integrarea europeana. In conditiile in care la cel mai inalt nivel se vorbeste despre doua natiuni si doua limbi diferite, este greu sa intrezaresti optiunea clara pentru idealul in cauza.

La intrebarea de ce in anii `90 nu a fost realizata unirea Basarabiei cu Romania, v–as indica o adresa concreta: cei doi actori politici principali de atunci — Mircea Snegur si Ion Iliescu. Eu personal am suferit sub aspect politic, fiind invinuit de fortarea acestui proces. Mircea Snegur trebuia sa se inteleaga in chestiunea Unirii cu Ion Iliescu. Ei, din pacate, s–au complacut. Daca o va face Vladimir Voronin, il vom saluta si vom crede inů

Bineinteles, Unirea n–o va rezolva Iurie Rosca cu zece mandate in Parlament sau Oleg Serebrian cu trei, al carui partid nu are drept obiectiv reunificarea. La ora actuala acest proces poate fi realizat prin alte cai, precum sustine insusi presedintele Traian Basescu: "Ne vom regasi intr–o Europa unita."

Din pacate, doar astfel, deoarece nu exista o forta cu un mandat clar, cu o sustinere sociala masiva sa realizeze Unirea Basarabiei cu Romania. S–ar parea ca este o idee depasita de conjunctura politica. Felicitarile mele cu Ziua Nationala a Romaniei se indreapta catre toti cei care pastreaza in suflet neintinata ideea Unirii!

Mircea Snegur, primul presedinte al R. Moldova:

Pe parcursul anilor, cand m–am aflat in fruntea clasei politice care conducea R. Moldova, consider ca s–a facut totul pentru apropierea de Romania in contextul deschiderii hotarelor, a simplificarii trecerii acestor hotare, a crearii intreprinderilor economice mixte (fusese create o multime!), a circulatiei de capital, a crearii filialelor Bancii Comerciale Romane etc. Cred ca au fost create conditii necesare pentru unificare. Cei care doreau acest lucru, nu aveau nici un impediment in dezvoltarea relatiilor dintre Romania si R. Moldova, inclusiv si a celor spirituale, astfel ca noi sa revenim in spatiul spiritual romanesc: a neamului, istoriei, traditiilor etc. Este putin?

De ce nu s–a realizat Unirea? Este o intrebare extrem de complicata. Primul motiv obiectiv ar fi mentalitatea generatiei 1940 — 1991, educata in perioada colosului sovietic. Reorientarea acestor mentalitati nu este posibila intr–un singur deceniu. Faptul ca se mai discuta ca ar fi existat momentul oportun, insa nu am facut–o, este o inventie. Nu au existat asemenea conditii. Daca ar fi fost pusa problema unirii la momentul respectiv de catre persoana la care m–am referit, dar si de altii, aceasta idee ar fi fost compromisa, deoarece ar fi fost sustinuta numai de 5%–7% din populatia R. Moldova.

Grigore Eremei, ex–ambasadorul R. Moldova in Romania intre anii 1994–1998:

In anii `90 nu s–a facut nimic nici din partea R. Moldova si nici din partea Romaniei pentru unirea celor doua tari. Cred ca aceasta s–ar fi produs doar in cazul daca Moldova ar fi fost sprijinita de SUA, Japonia sau Germania. Nu au existat momente propice unirii in cursul anilor. Este o gandire falsa a celor care fac asemenea afirmatii. Nimeni nu a incercat sa faca un asemenea pas si nici nu a fost discutat de catre diplomati.

Doar unii membri ai Frontului Popular, cei care s–au coalizat in prezent cu Vladimir Voronin, strigau in strada "Unire", manifestand un "interes national". Cei care doreau sa–si faca imagine politica, sa puna mana pe un post bine platit, se afisau cu ideea Unirii. A fost o farsa din partea lor si nu un sentiment cu adevarat patriotic. In perioada in care am fost ambasador, nu putea fi vorba despre posibilitatea Unirii, relatiile dintre cele doua tari fiind agravate. Unirea n–o fac demnitarii, ci poporul. De fapt, nu avea nici un rost unirea celor doua saracii. Inca din anii `90 am stabilit ca vor exista doua tari independente, care se vor sustine reciproc in cadrul organismelor internationale cu o tendinta spre o Europa unita.

Nu sunt unionist, din motivul ca vreau sa locuiesc intr–o tara cu adevarat independenta, prospera, ca poporul meu sa aiba locuri de munca. Daca s–ar produce Unirea dintre Romania si R. Moldova, s–ar complica mult situatia in ambele tari, tinand cont de problemele interetnice existente in Romania, intre romani, maghiari, romi si lipoveni, si in R. Moldova cu o populatie polietnica.

Marea Unire a pornit de la Chisinau

Tinem sa amintim ca Marea Unire din 1918 a pornit de la Chisinau, cand la 27 martie a aceluiasi an Basarabia, cea care suferise cel mai mult si care–si luase asupra sa toate jertfele necesare pentru a putea supravietui, prima a zis: "Vrem sa ne unim cu Patria–mama!", ca mai apoi sa vina Bucovina si Transilvania sa faca Tara rotunda. In 1989 tot romanii basarabeni au fost cei dintai care s–au ridicat impotriva dominatiei comuniste, dand un imbold romanilor din Tara, sa scuture acel jug rusinos. Primul a fost Chisinaul, apoi au urmat Timisoara si Bucurestii.
Imediat, dupa revolutia din 1989, 1 Decembrie a fost declarat Zi Nationala a Romaniei.
Forul Democrat al Romanilor din R. Moldova vine cu propunerea ca 1 Decembrie sa fie declarat si decretat Zi Nationala a Tuturor Romanilor.
Pentru noi Ziua de 1 Decembrie este Pastele Neamului Romanesc. Dorim ca aceasta zi sa devina o zi de unire intre frati, o zi sfanta in care sa lasam la o parte toate certurile si neintelegerile dintre noi, sa ne simtim o forta unita, capabila sa tina piept tuturor vitregiilor istoriei.
In fata acestei lumini aprinse de inaintasii nostri la 1 Decembrie 1918, care ne–a scos din bezna instrainarii, sa ne plecam fruntile in semn de omagiu, cu sentimentul de mandrie de a ne regasi ca romani — parte integranta a aceleiasi istorii si a aceleiasi spiritualitati. Stefan cel Mare apartine tuturor romanilor. Ca si Mihai Viteazul. Ca si Alexandru Ioan Cuza. Sau Mihai Eminescu.
Dorim recunoasterea pe plan intern si international a R. Moldova drept un al doilea stat romanesc. Dorim ca acest adevar la indemana oricui sa–l recunoasca si oficialitatile de la Chisinau, si anume, ca suntem "doua state, o singura natiune", renuntand astfel la promovarea unei politici romanofobe ca instrument de divizare si de invrajbire a celor doua maluri ale Prutului.
Suntem convinsi ca Patria noastra istorica nu poate ramane indiferenta fata de tendintele de deznationalizare brutala, promovate in continuare dupa modelul sovietic de catre conducerea comunista de la Chisinau. Si in acest context salutam Declaratia presedintelui Romaniei Traian Basescu din 28 iunie 2005, in care se accentueaza ca "Romania nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave".
Cerem ca Federatia Rusa sa se dezica de politica sa imperiala fata de noi, iar Biserica Ortodoxa Rusa, sosita in Basarabia o data cu baionetele rusesti si care a devenit o arma de rusificare si instrainare, sa se retraga in spatiul sau canonic istoric.
Mentionam de asemenea ca prin intermediul investitiilor preferentiale promovate discret si insistent de catre guvernarea actuala care plaseaza republica in zona de interese a Imperiului de la Rasarit, sunt urmarite aceleasi scopuri, transformarea R. Moldova intr–o neocolonie economica, spirituala si culturala a Federatiei Ruse.
Forul Democrat al Romanilor din R. Moldova este o miscare civica larga, care s–a nascut dintr–un sentiment de disperare, ca o reactie adecvata la procesele de deznationalizare si de antidemocratizare din R. Moldova, unde "kampucizarea" spirituala are loc in vazul tuturor, in chiar inima Europei si in plin secol XXI.
Indemnam intreaga societate romaneasca sa fie mai aproape de problemele Basarabiei, implicandu–se in procesele de democratizare si europenizare ale R. Moldova, pentru a nu admite transformarea acesteia intr–o enclava a deznationalizarii, mancurtizarii, criminalizarii, dictaturii si totalitarismului.
Statul Roman a fost invinuit de mai multe ori in ultimii ani ca s–ar amesteca in "treburile interne" ale R. Moldova.
Noi insa consideram ca ar fi condamnabil tocmai faptul daca Statul Roman, societatea civila romaneasca ar trata cu indiferenta monstruoasele actiuni intreprinse de conducerea de la Chisinau pentru deromanizarea cinica la care sunt supusi romanii din Basarabia si Transnistria.
Atentionam, de asemenea, comunitatea internationala, in primul rand, SUA si Uniunea Europeana, asupra proceselor antidemocratice, asimilatoare, impuse romanilor basarabeni si transnistreni pe chiar propriul lor teritoriu istoric si lingvistic.
E stringent necesara demontarea mecanismelor deznationalizarii brutale si silentioase, aranjate inca de Stalin si aplicate in continuare de catre urmasii lui zelosi.
De aceea gasim de cuviinta sa afirmam ca problema cu care se confrunta astazi R. Moldova este una europeana.
Depinde si de Romania daca hotarele Uniunii Europene se vor extinde doar pana la Prut.
In acest context credem ca Statul Roman ar trebui sa–si revada politica sa vizavi de redobandirea cetateniei romane de catre romanii basarabeni si urmasii acestora.
Vrem sa ni se recunoasca dreptul nostru de a fi romani, de a vorbi limba romana, de a studia istoria romanilor care este a noastra, de a ne sti europeni, parte din Neamul Romanesc.
1 Decembrie e Ziua Nationala a Tuturor Romanilor. Zi a implinirii nazuintelor nationale.
Sa consemnam aceasta zi sfanta pentru fiece roman — cu demnitate, cu gandul la Neam, la Tricolor, la romanitate si libertate.
Fii mandru ca esti roman! Fii mandru ca apartii unei Istorii multimilenare, unui Popor european care "s–a trezit din somnul cel de moarte"!
Forul Democrat al Romanilor din R. Moldova

Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com