Politia Politica: implicatii la “Teleradio–Moldova”

Motto:

„Suspendare din functie, interdictia accesului la serviciu, asediu, jaf de corturi, bomba, evacuare cu forta, atac barbar si vandalism politienesc, copii batuti, drapele calcate in picioare, politie politica, blocada informationala, teroare psihologica. Majoritatea acestor cuvinte, precum si altele, mai grave, cum sunt genocid, terorism, epurare lingvistica si etnica caracterizeaza situatia copiilor, profesorilor si parintilor de la scolile cu predare in limba romana din regiunea transnistreana. In aceste conditii, in R. Moldova, se deruleaza concerte festive, vacante, spectacole in aer liber, fiind sfidate demnitatea umana si bunul simt” (Din Declaratia Comitetului pentru Apararea Demnitatii Umane si Profesionale, 27 august 2004).

Ion Vasiliu, ex–angajat KGB si SIS, proaspat consilier al presedintelui Companiei publice “Teleradio–Moldova” in probleme de relatii cu colectivul, sustine ca “nu crede sa fi picat cineva” dintre participantii la concurs din cauza sa.

Protestatarii afirma, insa, ca “situarea lui Ion Vasiliu la o distanta de 0,5 m de candidati, inregistrarea raspunsurilor acestora pe banda audio, fara ca acest lucru sa fie prevazut de actele normative care reglementau desfasurarea concursului, indreptarea si mentinerea unei priviri fixe asupra candidatilor — toate acestea prezinta caracteristici specifice activitatii unui serviciu de informatii si securitate, activitati cunoscute si sub denumirea de politie politica, si care demonstreaza implicarea SIS in desfasurarea concursului, la fel ca si pensionarea fictiva a lui Ion Vasiliu, acesta desfasurand, in realitate, o activitate sub acoperire, in conformitate cu principiul conspiratiei. Prin aceasta a fost incalcat principiul umanismului si cel al respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, prevazut de art. 3 al Legii SIS”.

La 27 august 1991, la Televiziunea Nationala, Viorica Cucereanu si Paulina Condrea, alaturi de alti angajati ai Departamentului Actualitati, realizau transmisiunea in direct a unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria noastra curenta: declararea Independenta R. Moldova fata de imperiul sovietic.

La 27 august 2004, Paulina Condrea, Anastasia Cojocaru–Cotruta, Elena Tamazlacaru, Sazont Podoprigor, Rodica Mahu se aflau in greva foamei. Alti protestatari incercau sa–si “contacteze” telespectatorii si radioascultatorii, adunati, in dimineata aceleiasi zilei, la monumentul lui Stefan cel Mare. Ei au recurs la acest act de protest, incercand sa apere Independenta Televiziunii, exact asa precum, cu 13 ani in urma, au aparat Independenta R. Moldova.

Imaginile ramase in afara principalelor programe de stiri ale Companiei publice nationale (precum se declara aceasta institutie de la un timp incoace) dezvaluie abuzurile reprezentantilor fortelor de ordine in raport cu protestatarii veniti in centrul Chisinaului pentru a sesiza opinia publica locala, dar si cea internationala, despre dezlantuirea unei terori fara precedent in procesul de constituire si gestionare a Companiei “Teleradio–Moldova”. Mesajele protestatarilor erau simple si clare, iar frica oamenilor de ordine era atat de mare, incat semana, mai curand, a panica. Anume panica i–a impins pe politisti sa faca abstractie de garantiile legale ale acestui stat, declarat independent acum 13 ani, si sa–l retina pe reprezentantul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Dorin Chirtoaca. Ceilalti protestatari au fost imbranciti din fata monumentului. Era 27 august 2004 si cel de–al 13–lea an de Independenta a R. Moldova. In aceeasi zi, se implinea exact o luna de cand un grup de jurnalisti, reuniti in Comitetul pentru Apararea Demnitatii Umane si Profesionale (CADUP) au declansat proteste non–stop impotriva cenzurii si a modului arbitrar de transformare a Companiei de stat “Teleradio Moldova” in institutie publica.

O luna de proteste non–stop a dezvaluit incapacitatea conducerii statului si a Companiei “Teleradio–Moldova” de a–si recunoaste abuzurile comise in raport cu angajatii acestei institutii. Autoritatile si–au dezvaluit stilul sfidator de administrare, capacitatea de a se transforma in vanatori de suflete, care–i tin permanent in stare de tensiune pe toti cei care constituie astazi o forta de opozitie in raport cu neregulile admise in procesul de transformare a companiei de stat in una publica.

Dorin Chirtoaca, jurist la Comitetul Helsinchi pentru Drepturile Omului, afirma ca au fost incalcate cel putin 17 articole ale celor mai importante legi ale R. Moldova, printre care Legea Suprema a tarii, Codul Muncii, Legea audiovizualului, Codurile Civil si Penal, Legea IPNA “Teleradio Moldova” s. a.

Protestatarii sustin ca “autoritatile promoveaza degradarea umana, obedienta, lasitatea, prostia, ticalosenia, servilismul, docilitatea, neprofesionalismul si incultura, discreditand si compromitand principiile si valorile democratice si cele general umane”, dedandu–se intru totul propagandei totalitare. Aceasta poate fi argumentata si prin tacerea cu care, seara de seara, programele de stiri trateaza pichetarile de la Radiodifuziune. In seara de 27 august, la stiri, am putut enumera patru tinute vestimentare ale spicheritei Ostapciuc, toate schimbate intr–o singura zi, si nici un cadru, nici o imagine despre protestatari, despre lupta pentru libertatea de expresie. La deschiderea sectorului de drum ce duce spre Capriana, sefa Legislativului purta un costum de culoarea lamaiului, la manastirea Capriana, bineinteles, si–a pus vesminte negre, la Falesti, in aceeasi zi, imbraca ceva rosu, cu flori mari… In schimb, nici o imagine despre greva foamei.

Constatam cu usurinta ca Ion Vasiliu — cel care (o recunoaste chiar el) a lucrat, timp de 25 de ani, in KGB si SIS, prospat psiholog si angajat in calitate de consilier in probleme de relatii cu colectivul, aspirant la un titlu stiintific, lucrand, in prezent, asupra tezei “Comportamentul factorului uman in situatii de criza” — nu are nimic de spus in fata masinii propagandistice care striveste, ca un tavalug, orice gand liber ce–i sta in cale.

Citesc in continuare din revendicarile mai proaspete ale protestatarilor: “Cerem autoritatilor statului si, in special presedintelui R. Moldova, in calitate de comandant suprem al fortelor armate, in conformitate cu art. 87 din Constitutie, precum si in calitate de garant al suveranitatii si al respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, sa fie oprite actiunile fortelor de ordine prin care jurnalistii sunt intimidati, urmariti, bruscati si supusi unui tratament inuman si degradant.” Dar, vai, presedintele iar nu–i acasa...

P.S. Ar mai fi de spus, la aceasta ora (30 august, 21.40) ca in emisie directa la televiziunea nationala a revenit ex–deputatul PFD, ex–consilierul prezidentail, actualul viceministru al Educatiei, Anatol Dubrovschi. “Daca pornim de la cazurile pozitive”, “ideea se accepta”, “daca luam cazurile respective, fiecare caz trebuie discutat in parte. Daca luam cazul…”, “Nu este normal ca un director se considera ca trebuie sa steie pe viata”, “Face pastrat, dar in alte cazuri trebuiesc prevazute niste circumstante cand acesta trebuieste inlocuit de persoane mai bine pregatite”, “Aceste manuale au fost expertizate, au fost minutios pregatite si comisiile de expertiza considera ca ele corespund cerintelor actuale”, “Avem manuale care servesc ca niste temeiuri”, “Desigur ca noi asteptam anul acesta ca nivelul de scolarizare sa fie mai inalt decat anul trecut, pentru ca aceasta problema s–a discutat la sedinta guvernului…” — iata doar cateva din “perlele” perorate de Anatol Dubrovschi. Si acesta e principalul post de televiziune, in 2004, in ajunul Zilei Limbii Romane.