Nr. 5
26 august 2004
Forum    
Redactia

Inalti demnitari implicati in rapirea lui Dimitrov

Ion Vizdoga

Interviu cu Ion Vizdoga, seful Centrului pentru Prevenirea Traficului de Femei din R. Moldova

— Cum abordeaza presa din R. Moldova fenomenul traficului?

— Cam superficial. Din presa lumea afla doar ca in faza operativa de investigatii au fost retinuti 1–2 traficanti, fara a putea urmari evolutia acestor dosare penale pana acestea se consuma, in instanta de judecata. Potrivit datelor statistice, foarte putine persoane implicate in trafic sunt condamnate pe dreptate, iata de ce presa ar trebui sa fie cu ochiul pe investigatiile privind traficul.

— Presa e doar cea de–a patra putere care poate si trebuie sa manifeste interes fata de acest fenomen. Celelalte trei puteri, insa, cum isi manifesta ele interesul pentru aceasta problema si ce influenta au in lupta cu traficul?

— In iulie 2000, Legislativul a adoptat completari la Codul Penal (art. 113/2), prin care traficul de fiinte umane a fost recunoscut ca infractiune. Adevarul e ca in aceasta lege, notiunea de trafic nu prea corespunde recomandarilor Protocolului de la Palermo (art. 3), dupa intrarea in vigoare a Codului Penal din 12 iunie 2003, identificandu–se mai mult cu notiunea de trafic international. Notiunea traficului de fiinte umane, din Codul Penal, mai are multe carente, necesita a fi cizelata, precum si Codul de Procedura Penala are cusururi care, adesea, ofera traficantilor sansa de a evita raspunderea penala.

— O alta componenta a campaniilor antitrafic, datorita investitiilor enorme, sunt organismele internationale. Indeosebi, SUA aloca milioane pentru acestea…

— Din 50 milioane dolari alocati de Guvernul SUA, mai precis, de insusi presedintele SUA, in acest an, pentru combaterea traficului de fiinte umane din intreaga lume, R. Moldova i–au fost rezervate 10 la suta, adica 5 mil. dolari. SUA intreprind cele mai eficiente si, se pare, mai sincere masuri de combatere a traficului international si national, finantand diferite proiecte, donand tehnica pentru organele de drept, analizand legislatia juridica in domeniu, influentand, astfel, si conducerea de varf sa tina in frau acest flagel.

— Cine credeti ca poate lucra mai bine in acest scop: un cetatean al R. Moldova, specialist local, care este la curent cu situatia in domeniu, sau reprezentantii tarilor straine care vin aici sa combata traficul?

— Adevarul e ca ei au o practica mai vasta de combatere la nivel interdepartamental si interstatal a acestui flagel. La noi lipseste colaborarea intre organele de drept cu structurile neguvernamentale, internationale, chiar si cu structurile interguvernamentale precum este Interpolul, SECI si alte institutii. Si asta din cauza ca fiecare dintre acestea incearca sa faca ordine in ungherul sau, nedorind o cooperare mai ampla. In prezent, conducerea tarii discuta despre crearea unui Centru National de Combatere a Traficului de Fiinte Umane care va dispune si de abilitati de urmarire penala in lupta cu traficul. E un proiect necesar, deoarece structurile neguvernamenatele de la noi specializate in prevenirea traficului nu au abilitati juridice de combatere a acestui fenomen. Este un proiect finantat de americani, in valoare de 5 mil. dolari.

— Daca intr–o buna zi toate organismele internationale isi retrag finantarile in domeniu, mai face Moldova ceva pentru combaterea traficului?

— Cred ca o data cu plecarea organismelor internationale ar pleca si marea majoritate a populatiei apta de munca din tara noastra.

— Si Comitetul National Antitrafic, condus de Valerian Cristea, cum combate traficul?

— Intr–un raport recent al acestei structuri, sunt propuse diferite masuri pentru stoparea traficului.

— Ce masuri propune Comitetul, sa inchidem hotarele?

— Cam iluzorii. Cred ca solutia rezida in reducerea saraciei si a somajului. Or, guvernantii nu recunosc somajul din stat; ei spun ca locuri de munca exista si ne poftesc sa lucram cu un salariu de 300–500 lei pe luna. Evaluata in procente, rata somajului din R. Moldova nu este cu mult mai mare decat in tarile in care emigreaza cetatenii nostri. In acelasi timp, aproximativ 500–600 mii de cetateni apti de munca plecati sa munceasca printre straini nu sunt inregistrati la noi ca someri.

— Exista cazuri de implicare a politistilor, inclusiv a celor gradati, in traficarea de persoane?

— Saptamana aceasta, un politist din sectorul Centru a fost condamnat pentru trafic de catre Judecatoria Buiucani. Chiar daca victima acestuia a marturisit in instanta de judecata ca a stiut unde merge, fapta politistului este condamnabila. Conform informatiei de care dispunem, si politisti de rang mare sunt implicati in trafic, dar dosarele lor nu ajung in instanta de judecata. Un alt dosar in care figura un fost colaborator al Procuraturii a fost clasat din lipsa componentei infractiunii.

— Cunoasteti cazul cetatenei din Moldova care i–a denuntat pe demnitarii din Muntenegru la Procuratura?

— Personal, n–am vorbit cu ea, colegii mei au cunoscut–o. Prima sentinta a acestui caz a fost de achitare. Stiu ca a suferit un stres enorm, isi pierduse graiul, nu putea vorbi in proces, timp de trei zile avocatii au incercat s–o audieze. Acuzatii erau un adjunct al procurorului general al acelui stat, persoane din executiv si puterea judiciara. Sentinta de achitare a fost pronuntata inainte de alegerile parlamentare din acea tara, victima fiind dusa intr–o tara straina pentru a i se asigura protectia. Instanta de apel a casat verdictul ca fiind ilegal, cauza a fost trimisa la rejudecare si, din cate stiu, a doua oara a fost pronuntata o sentinta de condamnare.

— O comisie a CE si OSCE a cercetat cazul la fata locului. Expertii si acuzatii sustin ca, din cauza traumatizarii suportate, victima nu a putut fi coerenta in prezentarea unor probe ce ar fi servit o sentinta justa. Profitand de aceasta, au putut beneficia inculpatii de acoperire?

— Atunci cand consideram ca organele de drept nu au luat o hotarare obiectiva, sesizam, scriem rapoarte, note informative la organismele internationale, capabile de a influenta unele decizii ilegale ale persoanelor cu functii de raspundere. Avem un caz in care doua victime ale traficului, exploatate la cersit si prostitutie in strainatate, fiind aduse in tara, au fost iarasi maltratate de niste consateni. Depasindu–si limitele legitimei aparari, acestea, in complicitatea unor baieti, l–au maltratat pe unul dintre agresori dupa care l–au lasat pe malul unui rau, unde acesta a inghetat si a decedat. Cel mai curios este ca instantele de fond si apel au condamnat ”agresorii”(minorele si patru barbati) la pedeapsa maxima, de 5 ani de inchisoare, pentru cauzarea leziunilor corporale si lasarea in primejdie. Barbatilor li s–a mai incriminat atragerea minorilor in activitati criminale. In definitiv, CSJ le–a condamnat pe fete conditionat, in temeiul faptului ca minorilor, conform tratatelor internationale, li se poate aplica privatiunea de libertate doar in cazurile in care sunt epuizate toate posibilele asistente din partea statului asupra lor.

— Care sunt limitele legitimei aparari?

— Din acest Cod Penal lipseste infractiunea “depasirea limitelor legitimei aparari”, desi anterior era. Acum exista “legitima aparare”. Legea e mai blanda in favoarea partilor care se apara. Mai mult ca atat, despre cele doua fete a fost filmat un documentar premiat in Europa, iar la o conferinta internationala auditoriul a ramas socat de viata acestora. La CSJ am facut referinta la existenta acestui film cunoscut in toata comunitatea europeana implicata in combaterea traficului. Ca rezultat, membri ai ONG–urilor si structurilor internationale le–au ajutat sa puna pe roate un microbusiness agricol.

— S–a intamplat ca victimele traficului, dupa ce au depus marturii, sa dispara?

— Riscurile si disconfortul provocate de acest statut nu sunt tinute in secret de noi, aceasta este o decizie libera. Le explicam victimelor ca, in cazul unui dosar penal, vor fi invitate la comisariat de numeroase ori, vor trebui sa suporte confruntari tete–a–tete cu traficantii etc.

— Exista despagubiri materiale pentru aceasta?

— Daca vinovatia traficantului se confirma, in temeiul probelor doveditoare ca victimei i–au fost cauzate prejudiciuri materiale, avem posibilitatea sa inaintam o actiune civila in instanta de judecata privind recuperarea acestor prejudiciuri. Cazurile de exploatare sexuala, confirmate in instanta, ofera sansa incasarii asa–numitelor reparari ale prejudiciurilor morale. In astfel de cazuri, au fost castigate sume intre 500 si 4000 dolari. Evident, sunt sume mizere, in comparatie cu prejudiciul suportat.

— Dar daca traficantul nu are bani?

— Comisiile internationale recomanda statului R. Moldova crearea unor fonduri din averea confiscata de la traficanti. Acest lucru nu prea este posibil, din cauza ca la noi nu prea intalnesti traficanti cu averi bune de confiscat. Noi am propus recuperarea prejudiciurilor victimelor prin crearea unor fonduri interstatale, inclusiv de pe seama tarilor unde sunt exploatate fetele. Din R. Moldova victima este vanduta cu bani marunti — intre 100–500 dolari. Strainii care o exploateaza castiga milioane. In afara de aceasta, legislatia noastra nu recunoaste ca infractiune de practicare ilegala a activitatii de intreprinzator actiunile de traficare a cetatenilor de catre agentii economici. In strainatate, agentul economic cu licenta de angajare in campul muncii care mai strecoara cate un individ si in industria prostitutiei — contra vointei lui, prin inselaciune, prin abuzuri –, mai este invinuit si de “practicare ilegala a activitatii de intreprinzator”, fiind trasa la raspundere nu doar persoana acuzata direct, ci si persoana juridica. Legislatia noastra, cu parere de rau, nu ofera posibilitatea de tragere la raspundere penala a persoanelor juridice.

— Prima persoana acuzata de trafic de organe de la noi, Nina Scobioala, a fost arestata pentru “antreprenoriat ilegal” deoarece nu exista articolul “trafic de persoane si organe”…

— Codul Penal in vigoare stabileste ca in circumstantele in care activitatea agentului economic, din start, este ilegala(practicarea prostitutiei, vanzarea de arme si de droguri) ea nu mai poate fi recunoscuta ca “activitate de antreprenoriat ilegala”, infractorii fiind pedepsiti doar pentru “proxenetism, trafic, pastrare ilegala de droguri si arme”. In schimb, aceasta calificare este o sansa de a confisca in folosul statului veniturile ilegale ale traficantilor. Germanii, de exemplu, nu acorda atata atentie traficului; scopul lor este de a dovedi practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator. Ei blocheaza din start toate conturile traficantului, pun sechestru pe averea acestuia “ilegal dobandita”. Desi in Codul Penal exista calificarea de confiscare a averii dobandite ilicit, din cate cunosc, pe dosarele de trafic nu a fost inregistrat nici un caz de confiscare, in timp ce practicarea acestei activitati inseamna imbogatire asigurata.

— Ar fi posibila solutionarea dosarelor de trafic cu implicarea fetelor moldovence in tarile destinatare?

— Avocatii nostri nu au dreptul de a activa pe teritoriul altor state. Incercam sa incheiem acorduri de colaborare cu avocatii din Centrele specializate. Cu parere de rau, in Europa nu exista centre specializate in asistenta juridica pentru aceste victime.

— Dvs., fiind la Procuratura, ati instrumentat doua dosare de rezonanta: cazul disparitiei lui Piotr Dimitrov si cel ce viza o agentie pornografica, patronata de un colaborator MAI. Nici pana astazi acestea nu au fost solutionate… In cazul Dimitrov presa a vehiculat mai multe versiuni, in timp ce plecarea scandaloasa a lui Bobu si Vizdoga a aparut pe fundalul acestui caz. Care este totusi adevarul?

— Adevarul va fi stabilit atunci cand va fi gasita gruparea criminala, implicata in rapirea lui Dimitrov.

— Cand plecati de la Procuratura, nimeni din superiorii Dvs. nu v–a solicitat sa dezvaluiti ceea ce ati reusit sa gasiti?

— Am fost eliminat din functie si atat. Nu mi s–au cerut si nu mi s–au dat explicatii. Presedintele R. Moldova a dat indicatie, in forma scrisa, procurorului general ca, impreuna cu Petru Bobu, care era conducatorul grupului de urmarire penala pe acest caz, sa fim eliberati din functie. In cazul in care adopti o hotarare, trebuie sa asculti ambele parti: pe cel care acuza si pe cel care se apara. Presedintele i–a ascultat doar pe politisti, invitandu–i pe acestia la el dupa ce ministrul de Interne l–a informat, printr–o scrisoare, precum ca eu si fostul procuror al municipiului Chisinau am fi luat o pozitie subiectiva in ancheta “Dimitrov” si ca pozitia noastra nu coincide cu cea a MAI. Cu aceste acuzatii, ministrul Papuc si subalternii sai au gasit de cuviinta sa ne inlature de la ancheta.

— Presedintele are dreptul sa emita asemenea directive?

— Actualului presedinte i se permite tot, el se implica si in activitatea justitiei. Noi suntem unii dintre cei care am suportat consecintele acestui dictat. Nici macar procurorul general, Vasile Rusu, n–a fost ascultat. Acesta cunostea situatia reala, insa presedintele nu i–a solicitat nici lui cuvantul. Conditia era sa ne insoteasca cu valizele facute. Imediat dupa plecarea noastra din Procuratura, a fost modificat art. 107 din Codul de Procedura Penala, care reglementa competenta organelor de urmarire penala, modificare in baza careia cazurile de omor si rapire puteau fi cercetate si de MAI. Dosarul a fost luat de la procurori si transmis la politisti. Datorita conducerii Departamentului Urmarire Penala a MAI, in fruntea caruia se afla fostul procuror Gheorghe Malic, la acea vreme au fost acumulate probe, insa, in scurt timp, si acel “procuror” a fost destituit. Nici pana astazi nu sunt rezultate, desi MAI promite ca va da publicitatii informatiile de care dispune in privinta unei grupari criminale din sudul republicii care ar fi fost implicata in rapirea lui Dimitrov si care ar avea tangente cu Karamalac. Unii membri ai acestei grupari sunt la libertate, altii si–au ispasit termenele, sunt si din cei care au fost inchisi si apoi eliberati din sala judecatii. Ulterior acestia au disparut, urmele a patru persoane periculoase din aceasta grupare au fost pierdute. Procesul penal in privinta unui co–participant la rapirea lui Dimitrov, din cate stiu, a fost trimis in instanta.

— Comanditarul acestei rapiri ar putea avea tangente cu un inalt demnitar de stat?

— Sunt ferm convins ca da.

— Presedintele a fost informat despre aceasta?

— Daca presedintele s–a implicat direct in acest caz penal, probabil ca se intampla ceva la nivel inalt.

— Cei de la MAI stiu ce stiti Dvs.?

— Da, ei cunosc aceste lucruri. De la inceputul cercetarilor penale, am avut intentia de a inlocui grupul operativ al MAI cu ofiteri din cadrul SIS. Cand i s–a raportat presedintelui ca urmeaza sa fie format un asemenea grup, politistii au purces la ponegrirea noastra, cu scopul de a–si salva propria piele. Acei politisti au fost si ei destituiti ulterior, deoarece se stie ca nu erau curati in fata legii.

— Daca numai pentru un dosar a fost modificata legea, rezulta ca–s implicate persoane influente si ca presedintele este la curent cu toate…

— Asta o putem banui.

— Dupa plecarea acestui presedinte care tine in chingi justitia, credeti ca s–ar dezlega adevarul?

— Nu sunt ferm convins ca persoanelor care vor prelua cazul le va fi servita informatia stiuta de noi. Multe dosare care s–ar parea ca asteapta schimbarea regimurilor nu sunt solutionate, din cauza ca demnitarii pleaca cu tot cu probe si documente.

— Sub ce aspect a gresit fostul ministru al Justitiei in dosarul Ilascu, in plan juridic?

— Presedintele a cautat un tap ispasitor in pierderea acestui dosar. Nu ministrul este vinovat de pierderea acestui dosar. Asa cum s–a spus la CEDO, sunt de vina statul R. Moldova si Rusia, nicidecum ministrul Justitiei care, de aceasta data, nu i–a putut fi catel de curte presedintelui. Din cate cunosc, inainte de a fi demis, ministrul Justitiei depusese cererea de plecare. N–a fost acceptata fiindca presedintele nu accepta tradarea publica din partea companionilor.

— Potrivit unor opinii, ministrul de Interne ar fi santajabil din cauza unor pacate…

— Este o metoda a presedintelui de a–si tine servii sub papuc, cu mapa de kompromat in san.

— Nu ati fost intimidat pentru ca va ocupati de combaterea traficului care tot coruptie e?

— Nu eram privit bine in procesele penale de catre colaboratorii de Interne, nici la moment nu sunt in gratia inaltelor fete ale MAI, deoarece, in calitate de avocat, impotriva a zeci de traficanti, insist asupra pedepsirii acestora, fara exceptie. De obicei se intampla ca trei din zece sa fie lasati de inspectorii operativi in calitate de martori, patru raman la libertate, ca sa aiba cine intermedia chestiunile in proces. Protestam si in legatura cu rapoartele MAI in care sunt prezentate cifre camuflate despre filierele de aici si din strainatate, implicate in activitati criminale pe teritoriul R. Moldova, deoarece ne dam bine seama ca in timp ce este predat justitiei un cetatean al unui stat strain, in raport se scrie ca a fost descoperita o filiera interstatala monstruos organizata. Unde sunt ceilalti traficanti din filiera? De ce nu sunt trasi la raspundere cetatenii nostri, implicati in racolare si transportare?

— Cazurile de disparitie Dimitrov si Furtuna au tangente?

— Furtuna a disparut in aceleasi imprejurari, a fost pronuntata sentinta de achitare in privinta persoanelor invinuite, sunt martori care spun ca unii colaboratori ai MAI l–au pus in masina, au inchis usile si au plecat. In cazul in care vor fi stabilite noi probe, ar putea fi revizuita si sentinta de achitare. Dupa cate cunosc, in R. Moldova circa 10 persoane influente au disparut in acelasi stil, si nici in unul dintre aceste cazuri infractorii nu au fost pedepsiti. Or, vorba unei autoritati criminale din R. Moldova: “Net trupa, net dela”. In statele vecine se dau sentinte de condamnare chiar si in situatiile in care nu este gasit cadavrul. Noi, insa, ne transformam intr–un stat canibal, care practica businessul de rapire a oamenilor.

— Nu este cinic faptul ca Interpolul il anunta si azi in cautare pe Furtuna sub acuzatia de tentativa de omor?

— Conform sentintei de achitare in privinta fostilor colaboratori ai MAI, nu este negat faptul mortii lui Furtuna. In termen de jumatate de an, instanta are temei juridic de a recunoaste disparitia fara veste a persoanei. Dupa un termen de trei ani, legea permite, dupa examinarea probelor, declararea ei ca fiind deja moarta.

— Pana acum, i–au fost aduse acuzatii directe gruparii criminale care ar avea tangente cu disparitia acestor persoane?

— Printre membrii acestei grupari criminale sunt si persoane condamnate. Patru dintre acestea, care au fost eliberate dupa ispasirea pedepsei sau in privinta carora a fost schimbata masura de reprimare, au disparut. Consider ca faptul disparitiei membrilor acestei grupari da raspuns la multe intrebari.

— Traficul de fiinte umane este businessul marilor grupari criminale sau al micilor “intreprinzatori”?

— Pe arena internationala, acesta se situeaza pe primele trei locuri dupa venituri. In conditiile R. Moldova nu este atat de profitabil, deoarece veniturile revin statelor destinatare.

— Deci, in Moldova e mai profitabil sa detii “bordeluri virtuale”…

— Apropo de acestea. Comisariatul de Politie Chisinau a descoperit recent inca trei asemenea bordeluri, actiunile fiind calificate drept contraventii administrative. Din nou este dubioasa loialitatea Legislativului fata de unele afaceri care anterior erau recunoscute ca infractiuni, actualmente, dupa intrarea in vigoare a actualului Cod Penal, acestea fiind calificate ca simple contraventii administrative cu aplicarea unor sanctiuni nesemnificative.

— Se aude ca si Papuc sau persoane din imediata apropiere a acestuia au patronat un bordel…

— In instanta de judecata a fost transmisa invinuirea a doua persoane, una fiind un subsef al lui Papuc in perioada sefiei lui in Batalionul cu Destinatie Speciala. Invinuitul lucreaza si azi in politie. La acel moment cele doua persoane au fost invinuite de “practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator” si “intretinerea speluncilor pentru cardasie si desfrau”.

— Printre avocati exista notiunea de mita?

— Actiunile lor se califica ca instigare la corupere activa. Exista corupere activa –darea de mita, si pasiva — primirea ei. Cei care instiga o anumita persoana sa transmita bani altei persoane (functionar public sau functionar in cadrul unei agentii nestatale) sunt considerati instigatori si intermediari la coruperea activa. Avem dosare si sentinte impotriva unor asemenea avocati.

— Cat de eficient vi se pare SIS–ul de la noi?

— Am putea afla daca am adresa cu regularitate demersuri sefului SIS referitor la rezultatele lor de serviciu: cate dosare au fost intentate, cui. Aceasta informatie nu constituie secret de stat. Presedintele Voronin, atunci cand a venit la putere, a pledat pentru declararea veniturilor functionarilor publici. In temeiul Legii privind accesul la informatie, noi avem dreptul legal sa cunoastem aceasta informatie. De ce nu trebuie sa stim ce imobile are presedintele, familia sa? In Rusia sunt declarate veniturile intregii familii. Or, cum se intampla ca la noi un politist cu un salariu de 1500 lei se plimba cu Mercedes–ul, se odihneste in Antalya?

— Ce prevede Legea privind controlul conturilor bancare de catre Securitate?

— Posibil sa fie un moft al cuiva, se apropie alegerile si actuala conducere trebuie sa aiba informatie despre oponenti.

— Recomandati–ne un avocat pretios in care am putea avea incredere.

— Cei mai cautati avocati sunt fostii procurori si judecatori. Vreti un avocat care munceste? Cred ca acestia–s Petru Bobu si Gheorghe Malic.

— Va multumim.


Inalti demnitari implicati in rapirea lui Dimitrov
Interviu cu Ion Vizdoga, seful Centrului pentru Prevenirea Traficului de Femei din R. Moldova Continuare 

Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
ziaruldegarda@yahoo.com