Nr. 48 (14 iulie 2005)

Razboaiele, accidentele rutiere si scrisorile anonime au distrus cele mai multe destine

Interviu cu Valeriu Balaban, procurorul general al R. Moldova

— Dle procuror, care ar fi proportia dosarelor intentate la comanda de catre Procuratura?

— Nu exista astfel de dosare, desi nu exclud ca, la alt nivel, ar putea exista niste "aranjamente". Sunt sigur insa ca asemenea fenomene nu sunt aplicate la rang de politica de stat. Moldova e o republica mica, in care interesele de grup, relatiile de rudenie sau de prietenie pot fi evitate cu greu.

— Cum putem vorbi, in acest context, despre independenta justitiei?

— Legal si oficial independenta este proclamata peste tot, dar valabilitatea acestei independente depinde de responsabilitatea celor care sunt obligati sa respecte prevederile legale.

— In noile conditii, ale Procuraturii reformate, cum executa institutia Dvs. comenzile politice?

— Va spun cu toata responsabilitatea ca, personal, nu accept astfel de comenzi.

— Dar cate dosare, despre care obisnuim sa le zicem politice, aveti in gestiune?

— Nu avem astfel de dosare. Va referiti, probabil, la cele cateva dosare in care figureaza si patru deputati din actualul Parlament. Am studiat cele patru cazuri, am asistat la sedinta comisiei parlamentare care urmeaza sa adopte o decizie pe marginea ridicarii imunitatii parlamentare a celor patru deputati. Ceea ce pot spune la aceasta etapa e ca deputatii ar trebui sa fie interesati ca, pentru o perioada de timp, sa fie lipsiti de imunitate, pentru a reusi sa participe activ si eficient la anchetarea cazurilor respective. La noi, din pacate, tentativele de ridicare a imunitatii sunt tratate nefiresc, pe cand este in interesul persoanelor sa participe la ancheta. In cazul unor suspectati cu imunitate noi nu putem explica mai multe aspecte ale dosarelor.

— De fapt, in cazul celor patru deputati, subiectele invocate sunt destul de vechi. Din ce cauza tocmai acum reveniti la ele?

— Pentru ca, in perioada electorala, organismele internationale ne–au sugerat sa nu scandalizam opinia publica, iar cei vizati, de fapt nu doar ei, ci si alti candidati la deputatie, promiteau ca, ajungand deputati, se vor dezice de imunitate, in scopul continuarii anchetei. Cum au ajuns parlamentari, au uitat de aceasta promisiune.

— Tot dupa alegeri a fost arestat fostul ofiter al CCCEC, Grigore Gorea care in perioada electorala a facut niste dezvaluiri uluitoare despre stilul de munca din aceasta institutie. Opinia publica a calificat acest arest drept o actiune de razbunare...

— Exista o regula importanta care trebuie respectata in activitatea noastra: toate cazurile trebuie anchetate, indiferent de statutul persoanei sau de vechimea presupusei infractiuni. Gorea este cercetat in stare de arest si, din cate stiu, dosarul a si fost remis in judecata.

Portretului Voronin era deja in birou

— Vorbiti despre independenta Procuraturii si despre lipsa, cu desavarsire, a unor dosare politice. Si in biroul Dvs., la fel ca si in birourile altor functionari de stat, este nelipsit portretul presedintelui. In ce relatii sunteti cu puterea?

— Acest portret era in birou atunci cand am devenit procuror general. Eu nu am schimbat nimic aici. Cat despre relatiile cu puterea. Sunt membru al Consiliului Superior de Securitate de pe langa Presedintie si sunt obligat sa respect acest statut al meu. Daca e sa revenim la ceea ce numiti dosare politice, pot sa va mai spun ca fiecare se apara cum poate. Si despre dosarele intentate acum un an unor membri PPCD s–a scris ca sunt dosare politice. Luati insa Codul Penal si cititi ce prevede acesta in cazul unor actiuni similare cu cele intreprinse de acei membri.

— Se vorbeste ca, prin birourile Procuraturii se planifica arestarea presedintelui AMN, Serafim Urecheanu?

— Acest aspect nu tine de competenta Procuraturii.

— Potrivit unor surse, in cazul intimidarii deputatilor AMN, intreaga fractiune si–ar putea depune mandatele. Cum s–ar rasfrange o astfel de decizie asupra imaginii Procuraturii Generale?

— In astfel de cazuri nu ar trebui sa ne gandim la imagine, ci la o activitate in conformitate cu legea.

— Cum sunt coordonate activitatile din cadrul Procuraturii?

— Prefer sa nu dau indicatii concrete, privind solutionarea unor cazuri. Deseori le repet subalternilor mei: responsabilitatea va apartine.

Lucinschi si Ciubuc nu au semnat nici un act vizand tranzactia cu avioane

— In dosarul Pasat, vor mai fi sau nu trasi la raspundere si alti factori de decizie din acea perioada? Din ce cauza, totusi, singurul arestat pe acest dosar, despre care se spune ca e de milioane, este Valeriu Pasat?

— Cel care a executat, cel care a pus semnatura, acela este cercetat. Nici Lucinschi, presedintele republicii si comandantul suprem al fortelor armate, pe atunci, nici Ciubuc, premierul din acea perioada, nu au semnat nici un document din dosarul comercializarii avioanelor.

— Acum are loc procesul. E cu usile inchise, invocandu–se secrete de stat. Apropo, acelasi lucru este invocat in mai multe cazuri atunci cand este vorba despre solicitarea unor informatii mai speciale... Se pare, insa, ca acest pretext nu–i decat o acoperire a unor afaceri dubioase, comise de functionari de stat, despre care nu trebuie sa cunoasca cetatenii...

— Nu aveti dreptate. In aceasta privinta exista reguli stricte. Exista si un nomenclator al secretelor de stat. In fiecare institutie publica sunt intocmite nomenclatoare speciale, dar sunt si functionari cu acces la secretele de stat. De asemenea, in fiecare astfel de institutie sunt conditii speciale pentru pastrarea secretelor de stat.

— Care sunt domeniile ce constituie secrete de stat?

— In primul rand, ministerele de forta...

— Sa fie secret de stat tranzactiile cu loturi si imobile ale Armatei Nationale, efectuate sub pretextul asigurarii ofiterilor cu spatii locative, tranzactii, cum ar fi cea cu sediul Clubului sportiv de pe str. Melistiu 9, pe care Ministerul Apararii prefera sa nu le dezvaluie?

— In acest sens, exista o Hotarare de Guvern si un Regulament special. Cat priveste alte tranzactii, cu imobile, urmeaza sa investigam aceste fapte.

— Cum apreciati activitatea CCCEC care, potrivit unor date despre care a relatat si publicatia noastra, face uz de inscenare si provocare de mita?

— Daca exista asemenea fapte, ele sunt total nelegitime. Fiecare caz urmeaza a fi investigat cu toata responsabilitatea. Asta ma stradui sa fac si cu ajutorul presei. In tot ce intreprindem, trebuie sa folosim mecanisme care ar exclude abuzurile. Legislatia dispune de mai multe astfel de mecanisme, dar peste tot sunt oameni, iar oamenii sunt diferiti. Sunt domenii, cum ar fi justitia sau politia, in care angajatii nu au dreptul sa greseasca. Cei care nu pot ocoli greselile in activitatea lor, nu au ce cauta in aceste structuri. Este o regula de aur care te ajuta sa eviti erorile: nu trage nici o concluzie pana nu asculti toate partile. In fiecare luna primim circa 3600 de petitii. Autorii acestora sunt persoane nedreptatite, care sustin ca, in raport cu ele, s–au comis mai multe greseli. E multa durere si disperare in aceste scrisori, iar faptul ca, in 2004, 150 de persoane au fost achitate de instantele de judecata demonstreaza ca numerosi petitionari au dreptate.

— Dar cum apreciati "flagrantul" cu cele cateva cutii de bomboane si doua sticle de sampanie, organizat de CCCEC in cazul viceministrului Mostovoi?

— La aceasta etapa, dosarul a fost remis instantei de judecata, motiv din care nu voi analiza in detalii acest caz. Este cunoscut, insa, ca, in fiecare situatie, exista si sustinatori, si oponenti. Ziaristii intreaba mereu daca organele abilitate cerceteaza si eventualele cazuri de coruptie a unor functionari inalti: ministri, viceministri... Observ, insa, ca atunci cand se ciocnesc de cazuri concrete, cum ar fi cazul Mostovoi sau Pasat, incep sa se revolte.

Da, am intervenit

— Apropo, Ziarul de Garda a scris despre arestarea, acum cateva luni, a lui Valeriu Efremov, de catre ofiterii CCCEC, pe motiv ca ar fi luat mita in suma de 5 000 de dolari. In acel articol se amintea ca Dvs. ati intervenit in toiul noptii (pe la ora 2), eliberandu–l din arestul preventiv pe Efremov. Aceasta interventie a Dvs. este una legitima?

— Da, am intervenit. Era trecut de miezul noptii. Am cerut sa fie controlata legalitatea arestului, or, Codul Penal, art. 166, al.1, spune ca organizatorii urmarii penale au dreptul sa retina persoana in cazuri speciale: atunci cand este surprinsa in flagrant delict, atunci cand un martor ocular indica direct asupra persoanei, atunci cand asupra suspectului sunt gasite urme ale infractiunii si atunci cand exista un pericol concret de eschivare de la urmarirea penala...

— Imi amintesc aici de dosarul Vladimir Sarban. Din ce cauza a fost arestat, totusi, or, se pare, nu a existat nici unul dintre motivele expuse de Dvs., citand Codul Penal in vigoare?

— Asa a decis instanta de judecata.

— In acest caz nu ati fost trezit la alarma in plina noapte? De altfel, cat de des sunteti deranjat cu probleme similare celor din cazul Efremov?

— Conform legislatiei, Procuratura supravegheaza activitatea CCCEC. Ori de cate ori sunt sesizat, intervin. Se intampla destul de des. Asa mi–e functia.

— Cum le indicati subalternilor Dvs.?

— Verificati legalitatea cazului si adoptati decizia pentru care va asumati responsabilitatea. In plus, in mod obligatoriu, o data in zi, verificam conditiile din izolatorul CCCEC si in alte izolatoare de ancheta. Procurorul are dreptul sa intervina la orice ora. Sunt foarte multe cazuri cand descoperim mari nereguli in izolatoare si penitenciare: deseori minorii sunt detinuti alaturi de maturi, persoane din arest administrativ sunt detinute alaturi de cele din arest penal, sunt inchisi in aceeasi camera persoane care figureaza pe un dosar comun, fapt ce complica desfasurarea anchetei. Gasim si obiecte nepermise. In ultimul timp, intr–o masura oarecare, s–au redus abuzurile.

Icoana facatoare de minuni

— Ati venit la Procuratura Generala din Serviciul de Informatii si Securitate (SIS). Care, in opinia Dvs., este cel mai important succes realizat in perioada activitatii la SIS?

— Nu as vrea sa fiu acuzat de lipsa de modestie, dar sunt mandru ca, dupa 53 de ani de la disparitia icoanei "Maica Domnului facatoare de Minuni", in 1993, am reusit s–o recuperam. Acum ea se pastreaza la Manastirea de la Harbovat. Cred ca acesta este unul dintre cele mai importante succese din activitatea mea.

— La ce va serveste experienta din cadrul SIS, unde ajunseseti sef al aparatului directorului, in noua Dvs. activitate?

— Vreau sa va spun ca intreaga mea experienta, si cea de procuror, si cea de judecator, si cea de participant la razboiul de la Nistru (1992) imi prinde bine. Probabil va intereseaza mai mult cum am ajuns in organele securitatii. Angajarea mea a fost motivata de faptul ca, in perioada sovietica, mi–am facut serviciul militar in cadrul structurilor KGB. Am facut sport de performanta si, probabil, pregatirea mea fizica (am practicat atletica usoara) a insemnat destul de mult pentru cariera mea ulterioara. Stiu ca multi vorbesc cu frica si ingrijorare despre organele securitatii, eu insa sunt multumit ca mi–am facut o cariera in aceste structuri. Apropo, initial am fost angajat in cea mai joasa functie, iar peste ani am reusit sa ajung sef al aparatului directorului. Tot acolo, alaturi de directorii Tudor Botnaru, Ion Ursu, Vasile Calmoi am participat la reformarea institutiei, aliniind–o la standardele internationale. In consecinta, la nivel international, sunt recunoscut ca expert in problemele securitatii.

— Care sunt, totusi, deprinderile cu care ati venit la Procuratura de la Securitate pe care le utilizati aici?

— Disciplina, pregatirea profesionala, deprinderi de management. Toate acestea mi–au permis sa purced la reformarea Procuraturii, activitate inceputa acum un an si jumatate.

— Ce activitati presupune reformarea Procuraturii?

— Au fost elaborate 200 de acte normative departamentale care reglementeaza activitatea procurorilor. Chiar in aceste zile implementam un program care presupune informatizarea activitatii Procuraturii. Acest fapt va ordona munca tuturor angajatilor, deoarece informatia, in special cea legata de termenii executarii obligatiilor de serviciu, va fi tot timpul la vedere. Asteptam ca din activitatea noastra sa dispara astfel de fenomene ca tergiversarea sau amanarea neintemeiata a unor activitati pe anumite cauze. Apropo, reformarea Procuraturii a contribuit la cresterea prestigiului institutiei noastre. Astfel, chiar daca salariile procurorilor incepatori sunt de circa 700 de lei, avem un concurs destul de mare pentru angajare, iar 52 % dintre actualii colaboratori nu au nici 30 de ani.

— Ati amintit despre salariul de 700 de lei cu care statul ii remunereaza pe tinerii procurori. Cum sa nu se lase corupt, avand un astfel de salariu, un tanar la inceput de viata, care are mai multe probleme si nevoi?

— Atata timp, cat legea prevede prezumtia nevinovatiei, nu pot banui pe nimeni ca, din cauza salariului mic, ar accepta sa se corupa. Procurorii, in special in ultimul timp, muncesc la turatii maxime. Eficienta muncii s–a dublat, astfel 40–50 % din numarul total al dosarelor sunt examinate timp de o luna si nu timp de 3–4 ani, cum era pana nu demult. 60% din numarul dosarelor din unele raioane se incheie prin acorduri de recunoastere a vinovatiei. In astfel de cazuri, timp de o ora, infractorul isi primeste pedeapsa.

Pentru o gaina, la puscarie

— Cum a fost posibila aceasta performanta?

— A fost eficientizata procedura de urmarire penala. In toata activitatea noastra din ultimul timp am tinut cont de faptul ca, in Moldova, puscariile sunt supraincarcate de condamnati. Destui dintre acestia sunt inchisi pentru comiterea unor infractiuni neinsemnate. Multi au ajuns acolo dupa ce, fiind implicati in vreun furt marunt (o gaina, cum prefera sa scrie presa), au fost condamnati conventional. Ei, neintelegand ce inseamna o condamnare conventionala, ieseau din sala judecatii, crezand ca sunt liberi sa–si traiasca viata cum vor. In scurt timp, din cauza unor deprinderi mai vechi, cadeau iarasi prada unor tentatii de furtů De asta data, fiind retinuti, ajungeau, sigur, in inchisoare, pe termene destul de mari. Am studiat experienta altor tari care practica ispasirea pedepsei prin efectuarea unor munci comunitare neremunerate, adica in folosul societatii. Si la noi au fost dezvoltate cateva programe pilot care au demonstrat ca o astfel de pedeapsa poate fi eficienta.

— Sunt atatia someri. Cum pot fi gasite locuri de munca pentru cei condamnati la munca in folosul societatii?

— Autoritatile publice locale sunt obligate sa asigure volumul de lucru corespunzator unor astfel de persoane, iar noul Cod de executare, intrat in vigoare la 1 iulie, presupune toate aspectele unor astfel de activitati.

— In calitate de persoana publica, atunci cand vine vremea declararii veniturilor, cat de impunatoare e lista averilor declarate de Dvs.?

— Traiesc modest, intr–un apartament, la Durlesti... Am doi copii, un baiat si o fata. Ati fi putut merge sa va convingeti, daca nu m–ar fi inundat vecinii.

— Aveti paza de corp?

— Sunt persoana protejata de stat. Unii cred ca acest fapt imi ofera vreun avantaj, dar eu va spun ca ma confrunt cu mai multe restrictii decat privilegii sau avantaje.

— Care dosar, in opinia Dvs., e de cea mai mare rezonanta la aceasta ora?

— Fiecare, in parte, este interesant in felul sau. Nu demult, o echipa a unui post de televiziune, a solicitat sa le oferim date despre cinci dosare mai rasunatoare. Am analizat destul de mult si ne–am oprit la cazul Mutu (barbatul care a omorat mai multe minore), cazul omorului in serie a mai multor taximetristi, cazul unei bande din sudul R. Moldova care, mai multi ani la rand, a comis crime grave... Adica am selectat dosare de omoruri, violuri, alte crime grave care tin, in exclusivitate, de competenta Procuraturii.

Legea lustratiei ar aduce dezechilibru

— In repetate randuri presa a scris ca insusi ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, ar fi fost subiectul unor dosare. Sunt sau nu adevarate aceste date?

— Nu cunosc mai mult decat ceea ce a scris presa. Procuratura a fost sesizata, dar, in special, prin intermediul unor adresari anonime. Noi, insa, avem o regula. Daca cele comunicate in mesajele anonime nu afecteaza securitatea statului, nu le examinam. Apropo, dupa razboaie si accidente rutiere, scrisorile anonime au distrus cele mai multe destine.

— Care sunt cele mai mari vicii ale Dvs.?

— Cred ca e un secret personal... Poate ca sunt prea sensibil. Trec prin suflet tot ce se intampla in jur.

— Din ce cauza, in R. Moldova, se tergiverseaza adoptarea Legii lustratiei si deconspirarea dosarelor securitatii, or, aceste evenimente ar putea aduce mai multa claritate in societate...

— Se pare ca aceste lucruri le doresc doar cei care mereu sunt in goana dupa senzatii. Sa ne intrebam, insa, ce ar urma. Polarizarea societatii, distrugerea mai multor destine si relatii intre oameni. Cred ca deconspirarea dosarelor nu are loc in numele tolerantei. Noi ar trebui sa edificam, nu sa distrugem...

— Sa fie mai edificatoare situatia in care, fiind inconjurati de turnatori si tradatori, toleram aceasta stare de fapt?

— Societatea in ansamblu ar trebui sa lupte cu aceste fenomene. Cat priveste legea despre care ma intrebati, aceasta ar aduce separarea societatii si dezechilibru.

— Apropo, e mai mult consens in societate de cand PPCD, PSL si PD, de rand cu comunistii, au votat candidatura presedintelui Voronin?

— Aceasta impacare nu a influentat in nici un fel activitatea Procuraturii, care nu depinde de evenimentele politice din societate.

— Este adevarat ca undeva, in biroul Dvs., se afla si dosarul lui Igor Smirnov?

— In prezent sunt intentate 18 dosare ce tin de activitatea antistatala a reprezentantilor structurilor paramilitare si separatiste. Acestea vizeaza activitatea scolilor, blocarea caii ferate, a taranilor din satul Dorotcaia... Din pacate, insa, nu prea dispunem de posibilitati procedurale de investigare, deoarece nu ne putem permite sa riscam, trimitandu–ne colaboratorii acolo atata timp, cat in stanga Nistrului este in vigoare un ordin ce presupune arestarea oricarui reprezentant al organelor de drept din Chisinau. Tot acolo circula si o lista, a "persoanelor non–grata". Pe lista figureaza numele presedintelui republicii, a ministrilor de forta, a procurorului general...

— Dosarul Tarlev, privind abuzurile de la Fabrica "Bucuria", la ce etapa e?

— Noi nu avem un astfel de dosar.

— Ati amintit de "dosarul graului"... E cel in care este implicata familia Tarlev...

— Acest dosar a fost examinat in prima instanta. Persoana a fost achitata, insa decizia este contestata.

— Alt subiect, mediatizat in presa, e cel legat de microbuzele de la Ialoveni ale unui deputat comunist. E sau nu frauduloasa activitatea acestuia?

— Am controlat o data, de doua ori, de trei ori, dar nu am gasit nici un document semnat de acest deputat, niciodata nu l–am surprins, luand bani de la soferi sau convocandu–i la vreo adunare... Nu avem probe.

— Dar afacerile lui Oleg Voronin sunt sau nu legitime?

— Toate cele scrise in presa despre afacerile lui Oleg Voronin nu au continut date concrete. Acuzatii generale, atat. Nimic concret nu avem.

— Dar cum credeti, sunt sau nu in limitele legii averile fabuloase ale unor demnitari?

— Multi dintre demnitarii pe care ii suspectati au activat in business, motiv din care nu ar trebui sa–i banuim de coruptie. Pe de alta parte, casele de lux sunt scrise pe numele unor pensionari sau invalizi, astfel incat, atunci cand controlam, nu gasim nimic acuzator. Suntem limitati in descoperirea dedesubturilor. Acest lucru se intampla si din cauza ca intreaga societate accepta coruptia si contribuie la corupere. Cunoasteti cumva cazuri in care parintii nu ofera bani sau cadouri, sub diverse pretexte, educatorilor sau profesorilor? De aici incepe totul.

— Cand vor fi condamnati cei vinovati de disparitia deputatului Vlad Cubreacov?

— Dosarul mai este in gestiune. Sunt intreprinse actiuni de investigare, dar este foarte greu de reconstituit ceea ce a avut loc cu ani in urma. Am asteptat mai multa implicare din partea deputatului Cubreacov, dar, din pacate, d–lui nu prea tine minte totul.

— Cati prieteni apropiati ati angajat la Procuratura Generala atunci cand ati venit in aceasta functie?

— Singurul criteriu dupa care am selectat cadrele este profesionalismul. Restul sunt vorbe...

Va multumim pentru interviu.

Un interviu de Echipa de Garda


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com