Nr. 37 (21 aprilie 2005)

Macabrul tangou al celor doi

Valeriu Matei

Un interviu cu scriitorul Valeriu Matei, vicepresedintele Partidului Social–Liberal (PSL)

— Pe cand si noi in Europa, d–le Matei?

— Nu prea curand. Daca se vor face eforturi sustinute — poate prin 2020. Populatia R. Moldova trebuie sa inteleaga cacialmaua pe care i–au tras–o comunistii si anexele lor politice actuale: ei i–au prezentat si–i prezinta cioara de pe gard ca fiind deja la ei in maini. Problema integrarii R. Moldova in Uniunea Europeana nu e o preocupare constanta a comunistilor si a satelitilor acestora, ci un cal de bataie pentru speculatii politice, un paravan al aliantelor si mezaliantelor politice stranii si chiar monstruoase. Curios e si faptul ca neofitii integrarii europene tin cu tot dinadinsul sa–si prezinte pledoariile ca fiind unele de pionerat. Si daca acum toata "floarea cea vestita" a elitei de pe Bac spune: Da!, nu e cazul sa ne intrebam: cine sunt vinovati pentru anii pierduti si pentru ratarea de catre R. Moldova a sansei de a fi fost inclusa, la summitul Uniunii Europene din decembrie 1999, in randul tarilor pasibile de integrare europeana? Atunci ni s–ar fi descis perspective clare de aderare daca nu in 2007, concomitent cu Romania si Bulgaria, cel putin in 2010. Unde erau eroii de astazi ai "integrarii europene" si ce pozitii aparau acum cinci ani? Le reamintesc cititorilor ca, in septembrie 1998, in situatia cand criza financiara din Rusia lovise cumplit si R. Moldova, am reusit sa convingem majoritatea parlamentara de atunci sa adopte o hotarare in care se stipula ca integrarea R. Moldova in UE este vectorul determinant al politicii nostre. Aceasta decizie a impulsionat dialogul nostru cu forurile Uniunii Europene. A urmat apoi propunerea Strategiei de asociere a R. Moldova la UE pentru dezbatere si aprobare de catre Parlament, dar si de partidele politice parlamentare si extraparlamentare. Trei partide politice au refuzat sa participe la luarea in discutie si la definitivarea acelei Strategii: comunistii lui V.Voronin, socialistii lui Abramciuc–Kralov si pepecedistii lui Iu.Rosca. Doar dupa incheierea conferintei de presa din ziua semnarii Strategiei, s–a apropiat de noi S.Burca, trimis "in recunoastere" de Iu. Rosca, si, a lehamite, si–a pus semnatura. In Parlament Strategia de Asociere a R. Moldova la UE si Declaratia de integrare europeana au fost votate doar de 39 deputati, impotriva pronuntandu–se comunistii, pepecedistii lui Iu. Rosca si cei cativa transfugi dirijati la acea vreme de P.Lucinschi. Mai mult decat atat, la 9 noiembrie 1999, aceeasi monstruoasa coalitie, numita atunci de presa LuVoR, a doborat guvernul ADR, condus de I. Sturza, cu numai o saptamana inaintea reuniunii Comitetului de cooperare R. Moldova — UE, ce urma sa aiba o importanta hotaratoare pentru summitul UE de la Helsinki, din 1 — 10 decembrie 1999, for amintit mai sus. Urmare a celor intamplate atunci, R. Moldova n–a fost inclusa in randul tarilor pasibile de integrare europeana. Astati si Voronin, si Rosca ne prezinta Planul de actiuni R.Moldova — UE, ca fiind un act de importanta deosebita, fara a mentiona, ceea ce stie cam toata lumea, ca planul in cauza e destinat unei tari vecine si nu prevede, ca finalitate, integrarea R.Moldova in UE. De la acest Plan si pana la un Acord de asociere va fi o distanta enorma de parcurs. Cei care au trecut la 4 aprilie in tabara lui V.Voronin au folosit Planul de actiuni R.Moldova — UE ca pe o acoperire a inconsistentei si lasitatii politice de care au dat dovada.

— In ce relatii sunteti acum cu politica? Ce faceti in prezent? In ce relatii sunteti cu muza?

— Nu m–am retras din viata politica si deocamdata n–am de gand s–o fac. Nu pentru ca n–as avea ce face in afara politicii, mai ales a celei provinciale moldovenesti, care–si schimba vectorii asa cum o doreste orice descendent kominternist ajuns acum analist politic cu influienta. Daca m–as retrage, le–as prilejui prea multe bucurii participantilor la campaniile, din 1999 –2001, de ponegrire a mea si a PFD.

Dupa fuzionarea PFD cu PSL, la 1 Decembrie 2002, formal sunt vicepresedinte al PSL, desi in cadrul acestui partid deciziile nu se mai discuta in mod democratic in forurile colective de conducere, ci se iau noaptea de o grupare restransa, asa cum a fost si in cazul votului din 4 aprilie, dat de O.Serebrian, I.Klipii si V.Holban lui V.Voronin.

Ce fac in prezent? Scriu si editez carti. Am cateva titluri in stadiu de finalizare si sper sa am prilejul sa Va invit la lansarile de carte.

— In ce stare este acum PSL?

— In starea jalnica de dupa dubla anexare — de catre comunisti si apoi, de pepecedistii lui Iu.Rosca. Aici l–au adus cei trei: O.Serebrian, I.Klipii si V.Holban, prin fapta nechibzuita intreprinsa la chiar primii lor pasi facuti in viata parlamentara. Au ignorat organele colective de conducere ale partidului, le–au substituit, considerand membrii PSL si pe cei care au votat pentru aceasta formatiune, drept o masa amorfa, buna doar de folosit in campaniile electorale. E un insemn ca respectivele persoane nu sunt politicieni de cursa lunga. Si–au dorit pana la ahtiere sa fie deputati, pentru ca, ajungand in Parlament, sa devina piulite manipulate de Voronin sau de Rosca. Cine va mai dori pe viitor sa faca alianta cu asemenea politicieni? Nu cred ca vor reusi vreodata sa recapete si increderea celor care i–au votat.

— Care au fost motivele din care si cei trei reprezentanti ai PSL au votat pentru liderul comunistilor?

— Motivele adevarate le cunosc doar O. Serebrian, I. Klipii si V. Holban. Pot spune doar atat: sau si–au negociat functii, sau sunt santajabili. Dupa votarea de acum doua zile a guvernului Tarlev –2, concluziile sunt la suprafata. V.Voronin si–a format un guvern din persoane devotate, unele mai reactionare decat cele care au detinut functii in guvernul precedent. Discursurile impaciuitoriste ale lui V.Cubreacov si D.Diacov au scos inca o data la iveala starea jalnica in care s–au pomenit donatorii de voturi de la 4 aprilie. V.Voronin a uitat de ei, asa cum se uita un vis urat.

Celelalte motive invocate de O.Serebrian pentru votul dat la 4 aprilie a.c. — presiunile occidentale, solidaritatea (sau sinucederea politica in grup?) cu D. Diacov si Iu. Rosca, sunt ridicole.

— Se spune ca, la sedinta recenta a Biroului PSL dl Serebrian a afirmat ca ar exista, in afara de cele 10 conditii oficiale, alte 10 conditii confidentiale, referitoare la limba romana, istoria romanilor s. a., pe care, inainte de votul din 4 aprilie, ei i le–ar fi inaintat lui V.Voronin?

— La sedinta PSL dl Serebrian a facut asemenea afirmatii. Am verificat apoi, discutand cu unii deputati PPCD, cele spuse de Serebrian despre cele 10 conditii "confidentiale". Sublime conditiile, dar au lipsit cu desavarsire. Caragiale – suta la suta! O.Serebrian si–a permis inca o data sa triseze in fata membrilor Biroului Permanent, ceea ce nu i–ar face fata nici chiar unui lider cu trei clase la serala. Daca e lider, bineinteles, si nu figurant in jocul altora.

— Sub diverse pretexte, ati fost, intr–un fel, exclus de pe linia intai a politicii basarabene. Cum s–a intamplat acest lucru?

— Printr–un complot politic de proportii la care au participat, in 1999 — 2001, si P.Lucinschi cu acolitii sai, si comunistii lui Voronin, si Iu. Rosca. S–a facut o campanie politica de ponegrire fara precedent in R. Moldova. S–a ajuns pana la a–mi ataca in mod banditesc sotia si fiica. Va mai amintiti, probabil, acele episoade. Am castigat in anii ce au urmat, in justitie, procesele de judecata ce le–am intentat celor care m–au ponegrit — fie ca erau cei de la fituica lui V.Voronin "Comunistul" sau de la "Fluxul" lui Iu.Rosca, de autorii brosurilor calomnioase de tipul "Cartea neagra a coruptiei", editata de Iu. Rosca si echipa sa, sau de ponegririle facute la Televiziune si in Parlament de generalul celor trei — N. Alexei. Pana in prezent, toti acestia, inclusiv si Parlamentul, nu executa corect deciziile definitive si irevocabile ale instantelor de judecata.

In concluzie, vreau sa mentionez ca la noi, in R. Moldova, nici un politician cu adevarat independent nu va fi tolerat de gruparile subordonate vechilor structuri sovietice de securitate. Acestea pot oricand sa faca din alb–negru si viceversa. Traim intr–o societate dezinformata, iar gruparile amintite stapanesc importante resurse financiare, mijloace de informare publica, structuri de forta si de securitate, in plus – vechile retele de turnatori si dezinformatori ai KGB–ului n–au fost dezafectate in totalitate. Aceste grupari nu–i vor permite nimanui sa avanseze prea mult pe scena politica. Din aceasta perspectiva trebuiesc analizate si evenimentele din ultima campanie electorala.

Experienta mea si a PFD ar fi trebuit sa fie insusita si de altii. Am avut elemente de influienta si de presiune a acestor grupari si in interiorul PFD care au actionat la unison cu cei ce lansau permanente atacuri din exterior. Unii au fost rasplatiti boiereste pentru serviciile facute adversarilor nostri politici — li s–au dat apartamente de lux, s–au pricopsit pe langa noii potentati ai zilei, au firme si concernuri prospere.

— Cine este vinovat de disparitia PFD? In ce masura Va asumati Dvs. vina pentru disparitia acestei importante formatiuni politice de la noi?

— PFD n–a disparut ci, in perioada de "febra" a unificarii fortelor democratice, ce cuprinsese societatea noastra dupa alegerile din februarie 2001, a fuzionat cu alte formatiuni politice, formand PSL. Majoritatea nucleelor din structurile locale si centrale s–au pastrat. Din pacate prestatia PSL si a liderilor pe care i–am plasat in fata, a fost si este una deplorabila. Evenimentele de ultima ora i–au afectat profund pe colegii nostri, care au luptat ani de–a randul pentru afirmarea valorilor democratice si nationale.

Imi asum in cea mai mare masura resposabilitatea pentru cele intamplate cu PFD. N–am avut experienta jocurilor de culise, n–am stapanit pe deplin informatia necesara protejarii formatiunii noastre, astfel ca dezinformarile si provocarile si–au atins tinta. Am avut, poate, prea multa incredere in unii colegi, fara sa stiu ca acestia erau in solda altcuiva, democratia interna in partidul nostru a fost excesiva, si, in timp ce noi discutam despre principii si moralitate, ei ne vindeau, fara nici un fel de scrupule, pe bani marunti.

— In care tabara s–a plasat electoratul acestui partid?

— A ramas in tabara democratica. Sunt sigur de aceasta. Din pacate nu au aparut noi lideri politici care, pe langa alte calitati, sa mai aiba si caracter. Iar electoratul nostru a fost si este unul mai combativ, mai indraznet.

— In 1999 Vi s–au adus diverse acuzatii, ati fost invinuit ca ati acceptat oameni dubiosi pe listele PFD

— Toate calomniile si ponegririle lansate atunci in ziarele lui Iu.Rosca sau de catre instrumentul de calomniere a lui P. Lucinsci — N. Alexei, au fost sanctionate de instantele de judecata. S–a actionat atunci dupa principiul: murdareste, murdareste ca oricum va ramane ceva. Si a ramas. Lumea noastra, din pacate, se lasa usor influientata de zvonuri si minciuni.

Oameni dubiosi au fost si exista in orice partid politic. In cazul PFD acestia s–au dovedit a fi tocmai cei, care au participat, in 2000 — 2001, la campania de ponegrire a mea si a colegilor mei. Dupa alegerile din 2001 ei si–au dat arama pe fata. Calomniatorii principali au fost amnistiati de comunisti. Dosarele penale pentru fals si uz de fals si pentru calomnierea mea si a familiei mele, au fost incetate "in legatura cu aniversarea a 10–a de la proclamarea Independentei". Ma refer la madam Coslet, Gh. Straistean s.a. Ei si–au recunoscut vina si au rugat instantele comuniste sa fie amnistiati. Nu vi se pare straniu? Sunt unul dintre principalii autori ai Declaratiei de Independenta a R. Moldova fata de imperiul sovietic si calomniatorii mei si ai familiei mele au fost amnistiati in legatura cu implinirea a 10 ani de la proclamarea Independentei! Si cine i–au amnistiat? Adversarii din 1991 ai Independentei — comunistii. Curat–murdar, ca la Caragiale! Pe N.Alexei comunistii l–au scos basma curata inaintea ultimei campanii electorale. Erau convinsi ca refolosirea lui va fi una cu efect si va prejudicia spectrul democratic.

— Cine–s adevaratii corupti in R.Moldova si cum lupta impotriva lor structurile abilitate sa lupte cu coruptia?

— Adevaratii corupti au fost si sunt bine insurubati in inalte functii. Am adus, pe parcursul anilor, numeroase exemple de coruptie si afaceri murdare, care au si adus R. Moldova in starea de criza si saracie. S–a simulat si se simuleaza mereu lupta cu coruptia, mai ales, pentru a fi eliminati adversarii politici. O lupta eficienta pentru eradicarea coruptiei e necesara in R. Moldova, dar numai in cazul instalarii unei guvernari cu adevarat democratice, se vor putea elucida marile afaceri tenebre din R. Moldova, iar coruptia va putea fi diminuata. Vechile cadre din elita nomenclaturii comuniste, care au detinut si detin cele mai inalte functii in R. Moldova, n–au avut si nu au nici un interes sa lupte cu coruptia.

— In ce relatii sunteti cu generalul Alexei?

— In ce fel de relatii poti fi cu un individ care te–a ponegrit? Nu merita nici cel putin dispretul. Daca avea demnitate, ar fi executat cel putin deciziile instantelor de judecata si ar fi dezmintit la televiziune calomniile ce le–a facut in adresa mea.

Ultima campanie electorala l–a aratat in toata splendoarea sa de instrument pe care l–au folosit pe rand Lucinschi, Rosca si Voronin, si in cea de leu al Maricicai Levitki. Figurantul respectiv nu mai intereseaza pe nimeni, asa ca despre disparuti — numai de bine.

— Ce se va intampla in R.Moldova in urmatorii ani de guvernare comunista?

— Nimic deosebit. Salturi economice spectaculoase nu se vor produce, mari investitii de capital strain nu se vor face, leul se va mentine tot pe seama valutei trimise acasa de cei care muncesc la negru peste hotare, iar statistica oficiala va da datele care i se vor cere. Examinati cu atentie lista noului guven Tarlev si va ve–ti convinge ca viitorul are aceeasi culoare cu trecutul imediat.

— Cum vor evolua, in opinia Dvs., relatiile Rosca–Voronin?

— Relatiile lor sunt mai vechi decat cred alegatorii nostri si sunt tipice pentru cei care au savarsit impreuna mai multe treburi nu tocmai curate. Sunt amici, poate chiar fac parte din aceeasi tagma, dar de ochii lumii si din interese de moment se mai cearta – sa creada naivii ca unu–i de dreapta si altu–i de stanga. Macabrul tangou al celor doi se va incheia doar dupa disparitia lor de pe scena politica.

— De ce, dupa alegerile din 6 martie, nu s–a produs nici o revolutie?

— Fiindca revolutionarii nostri sunt, de ceva timp, de doua feluri: unii – morti de frica, altii – revolutionari doar cu voie de la politie. Revolutie nu s–a produs, in schimb, ce frumusete de contrarevolutie am avut la 4 aprilie!

— Sa fie adevarat ca Occidentul l–a indragit pe Voronin? Pentru ce merite? Este sau nu reciproc acest sentiment?

— Povestea de dragoste, la care va referiti, poate fi adevarata doar daca admitem ca Occidentul ne priveste, in exclusivitate, prin ochii unor analisti patimasi de felul lui V.Socor. Sa ne amintim ca, respectivul "indragostit de R.Moldova" a mai creat, prin 1993–1995, o poveste de amor similara — cea cu marele reformator A.Sangheli. Occidentul l–a crezut, l–a indragit pe Sangheli, si i–a tot dat credite pana s–a inglodat biata R. Moldova in datorii din care nu poate iesi pana astazi. A fost si este pacat si de Occident, dar mai ales de R. Moldova. A iesit bine din toate povestile de dragoste doar firma matrimoniala a lui V.Socor, care continua sa umple paginile ziarelor cu vraji si doftoroaie.

Poate ca meritele lui Voronin sunt cele de a fi injurat ani la rand, impreuna cu echipa sa, si FMI, si Banca Mondiala, si NATO, si UE. Sau poate meritul sau principal a fi cel de a–i organiza la Chisinau lui V.Socor primiri ca unui sef de stat, seminare si prelegeri in cadrul carora, noul Ostap Bender al analizei politice, le este prezentat tinerilor politicieni de la noi in ipostaza de mare oracol, adevarata mana cereasca pentru analfabeti si semidocti.

Cat priveste atitudinea lui V.Voronin fata de Occident –ea nu poate fi decat cea a unui produs al vechiului sistem sovietic — neintelegere, dispret ascuns, interes de moment si schimbarea permanenta a mastilor.

— De ce l–a imbratisat opozitia pe V.Voronin, chiar cu riscul de a–si pierde alegatorii?

— Cei care l–au imbratisat pe Voronin au simulat doar jocul de–a opozitia pentru a induce in eroare alegatorii.

— Cine ar putea deveni liderul opozitiei politice in urmatorii ani?

— Vom trai si vom vedea. Oricum, opozitia trebuie sa se redreseze si sa se detaseze de anexele lui Voronin, numite "opozitie".

— Cand si cum ar putea deveni liberi Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa?

— Atunci cand si Federatia Rusa se va conforma normelor de drept international si va respecta deciziile CEDO. Stie o lume intreaga, ca liderii de la Tiraspol sunt si produsul dar si subalternii Kremlinului. De acolo trebuie sa le vina ordinul de eliberare a detinutilor politici. Pichetarea Ambasadei Rusiei ar trebui sa fie permanenta si sa tina pana la eliberarea octatecilor regimului lui Smirnov.

— Ce se va intampla cu noi dupa ce hotarul UE va fi pe Prut?

— Va fi mai dificil sa calatorim in propria noastra tara. Cel mai mult, mi–as dori sa se intample cu noi altceva — sa prindem la minte, sa ne desteptam si sa stim cu totii ce dorim si cu cine votam in campaniile electorale.

— De ce sunt pasivi cetatenii R.Moldova atunci cand au de ales?

— Din cauza dezinformarilor care s–au facut ani la rand. Fapte, precum cele din 4 aprilie a.c., nu fac decat sa sporeasca si mai mult confuzia din societate. Avem prea putina presa independenta, corecta fata de cei multi.

— Cum apreciati activitatea lui Victor Zlacevschi in calitatede Ambasador al R.Moldova in Romania?

— Nu putem aprecia ceea ce lipseste cu desavarsire. Zlacevschi a fost trimis candva la Bucuresti de V.Voronin in bataie de joc fata de Romania. Decat sa–i fi trimis recent presedintelui Basescu cele 11 mii de sticle de vin (pe care nu i le–a cerut nimeni), mai bine trimetea un nou ambasador, competent si respectabil.

— O eventuiala oferta, facuta Dvs. pentru urmatorii 4 ani, v–ar putea determina sa plecati din R.Moldova in vre–o misiune diplomatica?

— Pe cine sa reprezint? Un regim cu care nu am nimic in comun? Eu am fost calomniat, murdarit, dar murdar n–am fost niciodata. Si nici obrazul nu mi l–am pierdut.

— Apropo, cine si–a pierdut obrazul in R.Moldova?

— Obrazul a fost pierdut in Parlament la 4 aprilie si deja o lume–ntreaga stie al cui este. Nu inteleg de ce nu vin pe la redactie sa–l ceara. In fine, e treaba lor. Umble fara obraz, poate ca asa le sta mai bine Miticilor.

— Cum credeti, dupa reformarea PCRM, aceasta denumire va dispare definitiv sau va fi preluata de alti oportunisti?

— Nu doar denumirea ci si tagma respectiva ar fi trebuit demult sa–si gaseasca locul in urna de gunoi a istoriei. Din pacate, la noi unii mai cred in comunisti reformati. In toti acesti ultimi 15 ani ne–au condus coministi reformati, fosti secretari ai CC al partidului comunist. De aceea am si ajuns unde suntem. Cat priveste titulatura comunista? Glod sa fie ca si purcei se vor gasi.

— Ce mesaj ar putea consolida in prezent opozitia de la noi?

— Apararea valorilor democratice si nationale autentice: limba romana, istoria romanilor, statul de drept, societatea civila, presa libera, dezideratele de aderare la NATO si UE.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com