Nr. 19 (3 decembrie 2004)

 Investigatii

Craciun cu moldovence la Dubai
10 mii de tinere din Moldova sunt exploatate sexual in Emiratele Arabe Unite Continuare 

Ministerul Sanatatii bolnav de coruptie
Curtea de Conturi a stabilit prezenta mai multor incalcari si neajunsuri in activitatea Ministerului Sanatatii (ministru, Andrei Gherman) si a institutiilor subordonate, privind utilizarea finantelor publice, inclusiv la realizarea Programelor nationale in domeniul asistentei medicale Continuare 

Rusia s–a retras din cursa pentru Terminalul Giurgiulesti?
La 19 noiembrie 2004, Guvernul R. Moldova a discutat posibilitatea vinderii Terminalului Giurgiulesti Compania "Azpetrol Moldova", care ar putea deveni un mare investitor. Continuare 

Securitatea energetica a Moldovei — in mainile rusilor
Compania rusa "Itera" va construi la Cahul prima statie electrica privata in spatiul CSI. Aceasta companie a participat la privatizarea intreprinderilor transnistrene, evitand procedura legala instituita de Republica Moldova. Continuare 

Rusia s–a retras din cursa pentru Terminalul Giurgiulesti?

La 19 noiembrie 2004, Guvernul R. Moldova a discutat posibilitatea vinderii Terminalului Giurgiulesti Compania "Azpetrol Moldova" (AZMO), care ar putea deveni un mare investitor. AZMO va cumpara de la stat Terminalul petrolier si va construi acolo un port si o rafinarie de petrol. Proiectul conditiilor generale ale Acordului de investitii, incheiat intre Guvernul R. Moldova si "Azpetrol Moldova" Limited (AZMO), purtand titulatura "PRIVAT SI CONFIDENTIAL", a ajuns in redactia noastra. Cele inserate in actul respectiv ar putea pune pe ganduri nu doar serviciile speciale, dar si celelalte companii, participante la tenderul de achizitionare a Terminalului. Despre acestea, insa, ceva mai jos.

Discutiile despre vanzarea Terminalului au inceput inca anul trecut. Ca sa–si duca planul la bun sfarsit, actuala guvernare l–a delegat la functia de director pe Anatol Kuptov, fost ministru al Transporturilor. Pe parcursul anului 2004, premierul Tarlev a anuntat public de cateva ori intentia Guvernului de a construi in Moldova o rafinarie de petrol. Judecand dupa toate, aceste declaratii se intemeiau pe negocierile cu "Azpetrol Moldova". Pentru realizarea planului dintre compania care are legaturi directe cu businessul azer (extragerea, transportarea si prelucrarea petrolului) si R. Moldova, la Baku s–a deplasat insusi presedintele Voronin.

Voronin la Baku

Prima care a ochit Terminalul de la Giurgiulesti a fost Rusia. Lucrarile asupra obiectivului, construit in proportie de 60 la suta din banii oferiti de BERD, au fost abandonate. In perioada 2002–003, se vehicula tot mai des ipoteza ca cea care va pune mana pe portul de la Giurgiulesti va fi o companie ruseasca. Insasi Primaria Moscovei alocase o suma de 50 mii dolari pentru elaborarea unui proiect de finalizare a obiectului. Rusii vedeau obiectivul de la Dunare ca pe un port cu o capacitate anuala de 500.000 de tone de marfuri si 10.000 de pasageri. Partea rusa afirma ca portul va fi destinat, in special, traficului de marfuri intre R. Moldova si Rusia, dar va putea fi utilizat si in tranzitul de marfuri catre tarile dunarene, porturile de pe Volga, de la Marea Neagra si Marea Caspica.

BERD–ul, partenerul R. Moldova in renovarea portului si a Terminalului, impreuna cu Guvernul de la Chisinau, au decis ca investitorul sa fie stabilit pana la 1 ianuarie 2003, desi, initial, se preconiza ca lucrarile de constructie vor fi finalizate in 1999. In acest sens, Guvernul R. Moldova a adresat Bancii o scrisoare oficiala, in care solicita prelungirea termenului pana la 1 septembrie 2002. Amanarea termenului era argumentata prin faptul ca partea moldoveneasca, deocamdata, n–a finalizat negocierile pe care le sustine, chipurile, cu patru investitori strategici. Anatol Kuptov, ministrul de atunci al Transporturilor si actualul director al Terminalului Giurgiulesti, a specificat ca reprezentantii BERD au acceptat sa amane termenul–limita pana la 1 ianuarie 2003, dupa ce au luat cunostinta de procesele–verbale ale intrevederilor cu potentialii investitori. El a declarat ca acest obiect nefinisat se preconizeaza sa fie vandut investitorului strategic, selectat in cadrul tenderului, care va procura terminalul in cadrul vanzarilor directe.

Moscova si Dunarea

In 2001, Banca Europeana a calificat drept ineficient proiectul constructiei si a stopat finantarea. Ca sa iasa basma curata, Executivul moldovean a alergat la Moscova, dupa un investitor, astfel incat, in 2003, Rusia, in persoana companiei "S", al carui actionar principal este portul maritim Azov, s–a oferit sa devina partener. Contractul, insa, asa si nu a fost semnat.

Pana la urma, pe arena a aparut compania "Azpetrol Moldova". Constructia Terminalului a fost estimata la circa 25 mil. dolari SUA si se preconiza sa fie incheiata in 18 luni, iar investitia sa fie recuperata in 10 ani. Guvernul R. Moldova detine 41 % din actiunile Terminalului, compania greaca "Tehnovax" — 39 %, iar BERD — 20 %. Din cele 25 mil. dolari, care urmau a fi investite in reconstructie, 18,6 mil. faceau parte din creditul acordat de BERD. Executivul declara ca Terminalul va fi cedat companiei care va fi gata sa restituie Bancii Europene suma de 15 mil. dolari.

Noul investitor a venit cu un sir de cerinte, Guvernul R. Moldova acceptand majoritatea dintre acestea. Acest lucru devine clar daca arunci o privire peste proiectul "privat si confidential" al conditiilor generale. Investitorul care a acceptat sa cumpere Terminalul si Portul din Giurgiulesti, ambele nefinalizate, precum si sa construiasca o rafinarie, solicita partii moldovenesti cedarea pentru totdeauna a terenului respectiv, precum si o serie intreaga de inlesniri fiscale. In particular, este vorba de accize si TVA zero pe un termen de 50 de ani, precum si de impozitul pe profit, care sa constituie 25% din cota in vigoare in R. Moldova. Totodata, petrolul si alte marfuri supuse accizelor care provin din exteriorul R. Moldova si sunt livrate in Portul si Rafinaria din Giurgiulesti, precum si petrolul si alte marfuri care provin din Portul Giurgiulesti si sunt exportate din R. Moldova, sa fie scutite de accize. O alta cerinta cu care Executivul de la Chisinau a cazut de acord, este ca AZMO si persoanele afiliate companiei nu vor fi obligate sa efectueze plati la bugetul de asigurari sociale, la fondurile de pensii, somaj, social si de asigurari medicale. Pagina 10 a proiectului nominalizat mai contine o aberatie demna doar de mintea premierului Tarlev: expatriatii din cadrul AZMO, persoanele afiliate, membrii familiilor acestora vor avea dreptul, in orice moment si periodic, sa importe, sa exporte sau sa reexporte de pe teritoriul R. Moldova, fara aplicarea impozitelor si restrictiilor, toate bunurile si tehnologiile pentru utilizare si consum personal. Asadar, asta ar vrea sa insemne ca azerii, veniti aici pentru a face bani din patrimoniul statului nostru, vor putea aduce, dar mai ales duce de aici tot ce le trece prin cap. Chiar si valuta sau droguri. In plus, Guvernul a decis ca statul sa asigure securitatea terenului privatizat de AZMO. Tot organele de stat vor achita sumele care pot fi datorate de catre acestea in baza acordului, iar investitorul va beneficia de prevederile din contract si de teren pe un termen de 50 de ani.

Participantii la piata moldoveneasca de produse petroliere califica aceste inlesniri drept "excesive". Ei afirma ca nu se poate adopta "o lege discriminatorie fata de ceilalti participanti la piata".

"Azpetrol Moldova" este o filiala a companiei azere "Azpetrol Group" cu sediul la Baku, strada Zardabi 593. Actionarii companiei nu se cunosc. Interesul sporit al Guvernului de la Chisinau fata de un obiectiv, considerat, acum cativa ani, "ineficient", precum si retragerea Rusiei din cursa, ridica mai multe semne de intrebare. Ramanem de garda.

Ileana Rusu


Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com