Nr. 19 (3 decembrie 2004)

Europa de langa noi

Filip Teodorescu

Interviu cu Excelenta Sa dl Filip Teodorescu, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Republica Moldova

— Excelenta, cum calificati relatiile din ultimul timp dintre R. Moldova si Romania?

— Romania actioneaza pentru dezvoltarea unor relatii normale cu R. Moldova, ca intre doua state europene vecine care au multe lucruri in comun, inclusiv interesul de a adera la Uniunea Europeana. Caracterul unic al continutului relatiilor bilaterale impune, in mod firesc, necesitatea cooperarii in cele mai bune conditii, a conlucrarii si sustinerii reciproce atat in plan bilateral, cat si in cadrul organizatiilor regionale si internationale. Potentialul important de interese reciproce dintre cele doua state nu este, insa, pus in valoare la nivelul asteptarilor. Dorim sa punem in evidenta coordonatele calitative superioare la care ar trebui sa se situeze toate actiunile intreprinse in cadrul bilateral. Va pot asigura ca Romania se pronunta pentru dezvoltarea plenara a relatiilor bilaterale si speram ca parteneriatul cu R. Moldova sa reflecte avantajele care decurg pentru colaborarea bilaterala din vecinatatea directa, din valorile si traditiile comune, din optiunea pentru valorile si standardele europene de democratie si civilizatie.

Asa cum sublinia si ministrul de Externe Mircea Geoana la incheierea sesiunii plenare festive, dedicate Zilei diplomatiei romane, in septembrie 2004, "relatia cu R. Moldova ramane o prioritate imuabila a Romaniei". Conducerea statului roman abordeaza lucrurile cu pragmatism si va continua sa sustina energic aspiratiile de integrare europeana ale R. Moldova, ca si asigurarea integritatii sale teritoriale si consolidarea statalitatii.

— Ce impact are asupra acestor relatii ascensiunea Romaniei spre UE?

— Aderarea Romaniei la UE reprezinta o reala oportunitate pentru intensificarea cooperarii bilaterale si pentru demersul european al R. Moldova. Deja au demarat actiuni comune intre cele doua state in cadrul Programului de Vecinatate al UE, care, cu siguranta, vor dobandi o mai mare amploare dupa ce Romania va deveni membra a Uniunii Europene. De asemenea, fiind situata la granita UE, este evident ca si interesul Uniunii fata de R. Moldova va dobandi valente noi, ceea ce nu poate avea ca rezultat decat o apropiere si o consolidare a relatiilor R. Moldova cu UE.

La aceasta etapa deja au inceput sa fie convenite practicile si strategiile care privesc noua calitate a relatiilor dintre Romania si R. Moldova in procesul politicii europene de vecinatate. In perioada 2004–2006, a fost deja stabilit un program de vecinatate. Ulterior, dupa aderarea in 2007 a Romaniei la UE va incepe un proces de intensificare a dezvoltarii acestui model de relatii structurat pe dimensiunea europeana in cadrul institutionalizat de "Instrumentul de vecinatate". In acest sens, se poate afirma ca intrarea Romaniei in UE va asigura nu numai intensificarea relatiilor bilaterale cu R. Moldova, dar, potrivit logicii politicii europene de vecinatate, vor fi asigurate oportunitati suplimentare pentru cooperarea de ansamblu dintre R. Moldova si UE, in domenii esentiale ale dezvoltarii economice si sociale, ale cooperarii transfrontaliere, contactelor umane s. a.

— Una dintre conditiile avansate de UE pentru aderarea Romaniei la aceasta prestigioasa organizatie este combaterea coruptiei. Potrivit expertilor, Romania a inregistrat mai multe succese in acest sens. Cum este combatut acest flagel?

— Intr–adevar, coruptia constituie unul dintre cele mai grave flageluri care afecteaza societatea contemporana. Desigur, pentru societatile in tranzitie, asa cum sunt statele noastre, aceasta problema devine mai acuta, deoarece ea ameninta direct suprematia legii, prosperitatea economica a cetatenilor, dezvoltarea democratica si stabilitatea sociala.

Tocmai de aceea, combaterea eficienta a fenomenului coruptiei constituie un subiect sensibil – nu doar pentru Romania – al negocierilor pentru aderarea noilor state la Uniunea Europeana.

Luand in considerare necesitatea unei abordari unitare si coerente a prevenirii coruptiei, Guvernul Romaniei a elaborat Programul National pentru Prevenirea Coruptiei si Planul National de Actiuni impotriva Coruptiei, pe care le–a aprobat in 2001, dupa dezbateri publice si consultari cu partidele politice, sindicatele, organizatiile non–guvernamentale si mass–media.

Coordonarea si monitorizarea actiunilor de implementare a celor doua pachete de masuri revin Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii, infiintat prin Hotarare de Guvern.

Cu acelasi scop au fost luate masuri pentru cresterea rolului Consiliului Suprem al Magistraturii, adoptarea Codului deontologic al magistratilor, a Statutului personalului vamal, precum si a Codului de conduita si disciplina a personalului vamal, dezbaterea si adoptarea Legii privind declararea averii s. a.

In acest cadru general, guvernul a infiintat Parchetul National Anticoruptie, organism cu atributii exclusive pentru combaterea coruptiei.

Aceste masuri demonstreaza ca eforturile guvernului impotriva coruptiei nu sunt conjuncturale si nici nu reflecta rezultatul unei conditionari externe, ci reprezinta o prioritate care va permite asanarea mediului administrativ si de afaceri din Romania de efectele negative ale acestui flagel, care au luat dimensiuni specifice in societatile in tranzitie.

— Ce probleme trasate in cadrul Comitetului interministerial Romania – R. Moldova au ramas nesolutionate?

— Intr–adevar, incepand cu anul 1993, relatiile bilaterale dintre Romania si R. Moldova, inclusiv cele economice, au fost gestionate de Comitetele Interministeriale din cele doua state care se intalneau anual, in reuniuni comune, alternativ la Bucuresti si Chisinau.

Incepand cu acest an, atat in Romania, cat si in R. Moldova, Comitetele Interministeriale au fost inlocuite cu o noua structura, respectiv Comisia Mixta Interguvernamentala de colaborare economica, comerciala si tehnico–stiintifica, ale carei lucrari s–au desfasurat la Chisinau, la 8 noiembrie curent. Temele principale abordate cu prioritate in cadrul sedintei plenare a sesiunii Comisiei Mixte au fost legate de evaluarea relatiilor comercial–economice, a stadiului de realizare a obiectivelor propuse a fi atinse in plan economic si a obiectivelor pe care aceasta structura urmeaza sa le propuna pentru dezvoltarea viitoare a relatiilor economice dintre cele doua state.

Totodata, a fost evidentiata tendinta pozitiva inregistrata in ultimii ani in relatiile comercial–economice, precum si dorinta comuna de implicare activa a institutiilor din Romania si R. Moldova de a identifica noi solutii de colaborare in domenii de interes reciproc.

In context, s–a subliniat ca, in plan comercial, in relatiile R. Moldova cu Romania, in anii 2003 si 2004, s–a inregistrat o crestere intensa a volumului schimburilor comerciale ca urmare a eforturilor depuse pentru gasirea celor mai eficiente cai de diversificare a schimburilor comercial–economice bilaterale. Astfel, la sfarsitul anului 2004 volumul total al comertului exterior al Romaniei cu R. Moldova va fi de aproape doua ori mai ridicat decat in anul 2001.

Pornind de la vectorul strategic de integrare europeana a R. Moldova si luand in consideratie ca Romania, ca viitor membru al UE, a acumulat experienta relevanta, s–a convenit ca partea romana va acorda asistenta informationala, consultativa si metodologica in organizarea si desfasurarea procesului de armonizare a cadrului juridic al R. Moldova cu cel comunitar.

De asemenea, in perspectiva aderarii Romaniei la UE, cele doua parti au convenit initierea consultarilor privind compatibilitatea acordurilor moldo–romane cu obligatiile asumate de Romania in cadrul procesului de aderare. Avand in vedere vointa R. Moldova de integrare europeana, in cadrul lucrarilor sesiunii Comisiei Mixte s–a apreciat necesitatea adaptarii acestei structuri de colaborare bilaterala la noile realitati, in continuare fiind denumita Comisia mixta interguvernamentala de colaborare economica si de integrare europeana.

— Cum apreciati eventualitatea revenirii Romaniei in cadrul grupului de negociatori pentru solutionarea diferendului transnistrean?

— Romania este interesata de solutionarea conflictului transnistrean, tinand cont atat de integritatea teritoriala a R. Moldova, cat si de eliminarea unui focar de instabilitate, criminalitate si trafic, aflat in imediata sa apropiere. Romania doreste ca interesul UE pentru zona sa se materializeze sub forma unei implicari politice sporite in rezolvarea crizei. Prelungirea restrictiilor la intrarea in spatiul UE a liderilor separatisti de la Tiraspol contribuie la cresterea presiunilor exercitate de UE in sprijinul unui progres real in negocierile OSCE. Acum, diferendul transnistrean nu mai este o problema specifica Republicii Moldova, ci a devenit o problema internationala, mai precis o problema de "securitate euroatlantica". Romania, ca membru NATO si ca viitor membru al UE, este interesata sa nu aiba in apropierea granitelor sale stari conflictuale de natura sa–i afecteze interesele de securitate. Romania, ca vecin, doreste sa se implice activ si sa sprijine orice initiativa internationala menita sa puna capat crizei transnistrene.

— De mai multe luni continua protestele copiilor din stanga Nistrului, care vor sa studieze, la ei acasa, in limba lor materna, romana. Ce solutii poate identifica Romania pentru solutionarea acestei cereri firesti a copiilor din Transnistria?

— Dupa cum se stie, Romania a fost si este implicata activ, alaturi de ceilalti actori internationali, in eforturile de solutionare a crizei scolilor cu predare in limba romana din regiunile de est ale R. Moldova. Autoritatile romane sunt in contact permanent cu UE si statele membre, cu SUA, OSCE si ceilalti mediatori, precum si cu Guvernul RM, pe care il sprijina in gasirea unei rezolvari favorabile.

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a sesizat, in mod repetat, tuturor organizatiilor internationale, gravele incalcari ale drepturilor omului comise de regimul totalitar de la Tiraspol. Aceste apeluri au avut ca scop promovarea si protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fiind solicitata implicarea directa a acestora in detensionarea situatiei din regiunea transnistreana. Apelurile Romaniei au fost adresate, printre altele, Consiliului Europei (Comitetul de Ministri, Secretariatul Organizatiei, Comisarul European pentru Drepturile Omului, Secretariatul APCE), OSCE (Consiliul Permanent, Inaltul Comisar OSCE pentru Minoritatile Nationale), ONU (Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comisia ONU pentru Drepturile Omului, Inaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Raportorul Special pentru dreptul la educatie), Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru copii in conflicte armate) etc.

Romania si–a exprimat preocuparea si ingrijorarea fata de incalcarile flagrante ale drepturilor omului — in special al dreptului la educatie in limba materna – comise de autoritatile autoproclamate de la Tiraspol. Criza scolilor cu predare in limba romana a fost declansata de asa–zisele autoritati de la Tiraspol, printr–o incalcare flagranta a celor mai elementare norme de drept, a unor drepturi fundamentale ale omului. A fost provocata o criza umanitara fara precedent in care sunt implicati, fara voia lor, sute de copii care nu doresc altceva decat sa–si exercite dreptul la educatie. Romania a condamnat aceste actiuni si a adresat de la tribuna celor mai inalte foruri internationale ( ex. – ultima interventie a fost facuta recent, de catre Reprezentantul Permanent al Romaniei la Natiunile Unite, ambasadorul Mihnea Motoc, in cadrul celei de–a 59–a sesiuni a Adunarii Generale a ONU) apelul de a intreprinde actiunile ce se impun pentru a pune capat situatiei intolerabile din Transnistria, care afecteaza viata si siguranta personala a unui numar mare de copii.

Desi autoproclamatele autoritati de la Tiraspol au acceptat, in urma presiunilor externe, sa ia unele masuri de inregistrare a scolilor cu predare in limba romana, este nevoie in continuare de o supraveghere a situatiei create, pana cand procesul de invatamant va fi reluat in bune conditii in toate institutiile de invatamant respective. Pe langa aceste actiuni in plan international, pana la finele anului, Romania are in vedere materializarea a doua actiuni concrete: organizarea unei Tabere de iarna pentru 50 de elevi si cinci profesori insotitori de la Scoala–internat din Tighina (perioada 24.12.2004–03.01.2005), care include asigurarea gratuita a transportului, cazare, masa, organizarea Pomului de Craciun si a petrecerii de Revelion, realizarea unui transport umanitar pentru copiii orfani de la Scoala–internat din Tighina, constand in produse alimentare, paturi si lenjerie de pat, sucuri si apa minerala.

Romania isi va aduce contributia la orice efort concertat al membrilor comunitatii internationale, vizand asigurarea respectarii universale a prevederilor Conventiei privind drepturile copilului, inclusiv in regiunea separatista Transnistria.

— In opinia Dvs., cum se rasfrange asupra posibilitatii de deplasare a cetatenilor R. Moldova regimul de vize care urmeaza a fi implementat concomitent cu aderarea Romaniei la UE?

— Introducerea regimului de vize pentru R. Moldova nu este o decizie de perspectiva imediata. Cu toate acestea, autoritatile romane analizeaza, inca de pe acum, optiunile existente, pentru ca aceasta modificare a regimului de circulatie intre Romania si R. Moldova sa afecteze in cat mai mica masura posibilitatile de deplasare ale cetatenilor ambelor state. Vor fi cu siguranta identificate, de comun acord cu autoritatile R. Moldova, modalitatile optime de depasire a dificultatilor pe care le implica acest moment, pe baza dorintei comune de dezvoltare in continuare a relatiilor bilaterale.

— Este deschisa Romania sa acorde cetatenie tuturor persoanelor care doresc sa si–o redobandeasca?

— In conformitate cu art.15 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in care se dispune ca nici o persoana nu poate fi in mod arbitrar deposedata de cetatenia sa, Romania post–totalitara si–a adoptat propria legislatie privind cetatenia. In acest sens, art.10 al Legii Cetateniei romane prevede ca fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le–a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul II pot redobandi cetatenia romana la cerere. Acest fapt este o dovada implicita a spiritului principial si legal cu care Romania abordeaza problematica redobandirii cetateniei romane.

Inca din luna iulie a anului trecut, sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Chisinau si–a reluat activitatea in privinta primirii cererilor de redobandire a cetateniei romane, procesul continuand si in prezent. Desigur, fiind vorba de indeplinirea unor proceduri de natura juridica, procesul in sine de acceptare si, ulterior, de aprobare a cererilor de redobandire a cetateniei presupune o anumita durata. In conditiile in care sunt indeplinite cerintele stabilite de legislatia romana in vigoare, nu exista nici o restrictie cu privire la dreptul persoanelor de a–si redobandi cetatenia romana.

— Cum ar putea evolua relatiile dintre Chisinau si Bucuresti in anul 2005, an electoral pentru R. Moldova?

— Eu raman un optimist. Cred cu adevarat intr–o dezvoltare continua a raporturilor pe multiple planuri dintre Romania si R. Moldova.

— Va multumim pentru bunavointa de a raspunde la intrebarile Ziarului de Garda.

Interviu de Aneta Grosu


Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com