Nr. 111 (21 decembrie 2006)


Migrantii trebuie ajutati

In timp ce nivelul remitentelor migrantilor din R. Moldova a crescut si in prezent constituie o treime din PIB (mai mult de un miliard de dolari in 2006), iar nivelul investitiilor in micul business s–a marit, migratia in Moldova exercita un impact negativ asupra copiilor ramasi fara ingrijirea parintilor care au plecat la munca peste hotare, iar drepturile migrantilor din R. Moldova continua sa fie incalcate. Aceste constatari au fost facute in cadrul unei mese rotunde, organizate de OIM, Sida si Ministerul Economiei si Comertului, cu prilejul Zilei Internationale a Migrantilor. Cu acelasi prilej, a avut loc lansarea a patru studii, realizate de OIM, UNICEF si PNUD, cu sprijinul Sida si al Comisiei Europene.

Concluziile principale ale studiilor lansate sunt:

In R. Moldova, cele mai multe persoane migreaza din Chisinau si din orasele provinciale;

Circa 40 la suta din populatia R. Moldova locuieste in gospodarii care primesc remitente. Datele statistice demonstreaza ca banii trimisi din afara reprezinta o treime din PIB;

O treime din numarul migrantilor din R. Moldova muncesc in industria de constructii din regiunea Moscova. Ei sunt lipsiti de consultanta juridica, motiv din care se confrunta cu numeroase abuzuri din partea politiei locale;

Cheltuielile pentru obtinerea unei vize de acces in Europa de Vest si de Sud constiuie, pentru migrantii din Moldova, circa 4000 de Euro, pe cand cheltuielile pentru plecarea in Rusia sunt de circa 200 de dolari SUA.

Statistici lugubre demonstreaza ca, din anul 1990, au fost constatate numeroase cazuri de disparitie a mai multor persoane plecate la munca peste hotare. Date estimative demonstreaza ca 6 din 10 membri ai familiilor, plecati peste hotare, se considera disparuti fara veste. Acestia, de mai multi ani, nu mai dau nici un semn de viata celor ramasi acasa.

Intrebat de Ziarul de Garda "De ce majoritatea moldovenilor aleg calea ilegala de parasire a R. Moldova?", Martin WYSS, seful Misiunii Organizatiei Internationale pentru Migratie in R. Moldova, a declarat:

Pentru multi dintre acestia solutia respectiva pare sa fie singura modalitate de parasire a teritoriului. Multi cetateni de aici au rude stabilite peste hotare. Chiar si in astfel de cazuri, prin care se urmareste reunificarea familiilor, obtinerea vizei este un proces nespus de dificil. Acestora nu li se permite sa plece din Moldova in scopul reunificarii familiei, de aceea ei sunt obligati sa aleaga calea ilegala. O viza legala devine tot mai imposibila pentru cetatenii R. Moldova. Pe de alta parte, recunoastem cu regret ca, la Chisinau, functioneaza doar doua ambasade care ofera vize Schengen — cea a Frantei si cea a Germaniei. Cetatenii se revolta din cauza procedurii, tot mai anevoioase, de obtinere a vizelor Schengen. Ei ar trebui sa se revolte si in continuare, solicitand o procedura mai umana la obtinerea vizelor pentru Uniunea Europeana. Toti stiu ca moldovenii sunt nevoiti sa parcurga cateva drumuri complicate pana la ambasadele de la Bucuresti sau Kiev, fara nici o siguranta ca vor obtine viza. Stiu, dar nu intreprind aproape nimic pentru simplificarea acestor proceduri. Cred ca in R. Moldova ar trebui sa fie deschise reprezentante consulare ale tuturor tarilor membre ale UE. Noi am propus si am promovat ideea, potrivit careia reprezentantii ambasadelor statelor UE, de la Bucuresti si Kiev, sa vina, cel putin o data la doua saptamani, la Chisinau, facilitand astfel regimul de obtinere a vizelor. In a doua jumatate a acestui an, Ministerul de Externe al R. Moldova a promovat intens aceasta idee la Bruxelles, si noi am sustinut–o. Toti membrii intruniti la Bruxelles au fost de acord ca aceasta este o idee nemaipomenita. Este important ce va urma in 2007.

D.G.

"Lovesti atunci cand nu mai ai ce spune"

De la inceputul aparitiei sale, Ziarul de Garda a publicat peste o suta de pagini cu articole de investigatii, stiri, interviuri si istorii ce vizeaza violenta in familie si in societate, sperand ca fiecare articol publicat ar putea combate stereotipul "Femeia nebatuta e ca si casa nematurata".

Articolele echipei ar fi fost zadarnice daca cunostintele si practica acumulata nu am fi impartasit–o colegilor mai tineri, jurnalistilor incepatori, studenti la Facultatile de Jurnalism.

La 14 decembrie, Ziarul de Garda, in colaborare cu Asociatia Telejurnalistilor Independenti din Moldova si IAWRT, a organizat o dezbatere publica despre felul in care este reflectata violenta in mass–media. Au fost puse in discutie normele etice de care trebuie sa se ghideze jurnalistii atunci cand abordeaza cazuri de violenta.

Tatiana Tofan, directorul Centrului "Casa Marioarei", a mentionat ca, de multe ori, jurnalistii, in goana dupa senzational, ignora problema violentei ca atare. "Respect ziaristii si publicatiile la care lucreaza acestia, dar descopar uneori ca si cele mai respectabile institutii media uita de omenie."

Potrivit Tatianei Tofan, deseori, chiar si politistii, cei care ar trebui sa rezolve cazurile de violenta, nu fac nimic pentru a stopa acest fenomen. "Cum sa te duci la politie si sa declari ca ai fost batuta, cerand sa ti se faca dreptate, atunci cand, in fata ta, s–ar putea sa te pomenesti cu un barbat care isi bate sotia? Cunosc peste treizeci de familii de politisti in care sotiile sunt batute crunt".

Multi dintre cei care au luptat in razboiul de la Nistru manifesta agresivitate in raport cu membrii familiilor lor. Andrei Covrig, colonel in rezerva, veteran al razboiului din Transnistria, prezent la dezbateri, isi aminteste cu groaza de momentele in care vedea copii din Transnistria cu mitraliere in maini. "Inteleg ca era vorba de patriotism, dar atunci cand vedeam in satele din stanga Nistrului copii de 13–14 ani cu automate in mana, realizam ca patriotismul nu are nici o atributie cu acea realitate. Nimeni nu se gandea atunci ca acei copii, crescand in conditii de violenta, cand vor ajunge la maturitate, vor deveni agresivi. Si nu pentru ca s–au nascut agresivi, ci pentru ca au crescut intr–un mediu violent."

Se pare ca si pentru parlamentarii de la noi violenta inca nu este o problema, desi in presa se vehiculeaza ca unii dintre deputati isi bat sotiile.

Potrivit deputatului PSL Valentina Golban, cu mari eforturi, Parlamentul a adoptat in prima lectura un proiect de lege privind combaterea violentei in societate. "Am ramas uimita atunci cand am vazut ca cele care se opuneau finantarii proiectului erau femeile–deputat din partidul de guvernamant."

Organizatia UNICEF Moldova, prin programele sale, incearca sa combata violenta asupra copiilor, apeland in acest scop si la sprijinul mass–media. Deseori, insa, colaborarea cu jurnalistii este mai putin eficienta. Ina Prisacaru, consultant in Comunicare UNICEF Moldova, isi aminteste de un reportaj difuzat la unul din posturile TV. "Era un reportaj despre o fetita care era batjocorita de propriul tata. Reportajul a fost reusit din punct de vedere al principiilor deontologice. Nu fusese divulgat numele copilului, nu i s–a aratat chipul, darů Tin minte ziua in care s–au desfasurat filmarile si stiu ca, dupa ce au plecat jurnalistii, fetita a fost si mai crunt batuta pentru faptul ca a indraznit sa vorbeasca. Ar fi bine ca inainte de a da un material pe post jurnalistii sa chibzuiasca asupra consecintelor."

Ziarul de Garda a solicitat opinia tinerilor jurnalisti, cei care urmeaza sa abordeze tema violentei in materialele lor.

Vitalie Gutu, student:

Este important ca mass–media sa aduca in vizorul publicului fenomenul violentei. Ar trebui sa fim mai atenti, deoarece de multe ori ceea ce publicam poate avea un impact negativ asupra publicului. Problema nu poate fi rezolvata doar de presa, aceasta trebuie sa colaboreze cu autoritatile publice. Atata timp cat nu va exista o conlucrare intre aceste structuri, incercarile de stopare a acestui fenomen sunt zadarnice.

Nelu Pascal

Tema violentei este pe cat de actuala, pe atat de importanta. Articolele publicate la acest subiect nu–si pierd din actualitate. Putem scrie in continuu despre violenta, dar ar trebui sa se tina cont si de faptul ca este foarte greu sa scrii despre violenta in familie, deoarece fiecare lucru are doua fatete. Trebuie sa abordam faptele in profunzime. Imi pare rau sa constat ca, de multe ori, dupa ce scriu despre problema unei victime, jurnalistii nu mai revin asupra cazului.

Elena Melnic

Lovesti atunci cand nu iti ajunge destula minte sa aplanezi un conflict pe cale pasnica. Oamenilor le este rusine sa apeleze la ajutorul psihologilor pentru a–si rezolva problemele, confundandu–i cu medicii psihiatri. Nu pot sa–mi condamn semenii care sunt violenti. Cu totii traim intr–o societate plina de probleme, griji si nevoi care genereaza violenta.

D.R.


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. Puskin, nr. 22, bir. 449, 451, Chisinau
Tel: (+373 22) 23–21–43
ziaruldegarda@yahoo.com